Antipa este cel mai vizitat muzeu urban din România, aproximativ 500.000 de persoane trecând pragul instituției în fiecare an. În comparație cu alte unități culturale din țară, doar Castelul Bran depășește Antipa, cu un număr de vizitatori estimat la peste 700.000.
„Au fost situații în care nici salariile nu au fost acoperite integral din subvenție”
Cu un buget anual de aproximativ 10 milioane de lei, muzeul se află într-o situație atipică pentru o instituție publică: aproape jumătate din bani sunt generați chiar de vizitatori, prin bilete, activități și parteneriate.
„Dacă simplificăm, dintr-un buget de aproximativ 10 milioane de lei, cam jumătate provine din subvenție și jumătate din venituri proprii. Iar acea jumătate din venituri proprii este absolut esențială, pentru că subvenția nu acoperă cheltuielile curente decât într-o măsură foarte mică”, explică Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
Mai mult, în anumite perioade, subvenția nu a fost suficientă nici pentru salarii:
„Au fost situații în care nici salariile nu au fost acoperite integral din subvenție. Practic, fără banii pe care îi generăm noi, muzeul nu ar putea funcționa”, a explicat directorul.
Unul dintre cele mai populare muzee din România: 500.000 de vizitatori anual
Deși poate părea o vulnerabilitate, această dependență de venituri proprii a devenit, în timp, un avantaj. Directorul muzelului spune că îi place felul acesta de funcționare deoarece obligă muzeul să fie permanent activ și conectat la public.
„Faptul că trebuie să ne câștigăm o parte importantă din buget ne obligă să fim activi, să inovăm și să atragem un public care este dispus să plătească un bilet pentru produsele noastre culturale și în felul acesta, să contribuie, practic, la funcționarea muzeului”, spune Luis Ovidiu Popa.
Această presiune constantă se reflectă în numărul mare de vizitatori, aproximativ 500.000 anual, și în diversitatea activităților organizate, de la expoziții temporare la ateliere și proiecte speciale.
„Am constatat că, dacă suntem activi constant, nu doar prin expoziția permanentă, ci prin expoziții temporare, ateliere și activități educative, putem menține un interes ridicat și un flux constant de vizitatori”, a evidențiat Luis Ovidiu Popa, director general la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa.
O treime din vizitatorii Antipa intră gratuit
Totuși, modelul vine și cu riscuri, mai ales în perioade de instabilitate. În pandemie, când muzeul a fost închis, veniturile au dispărut aproape complet, iar funcționarea instituției a depins de sprijinul statului și al partenerilor.
„Atunci statul a reușit să compenseze parțial banii pe care nu i-am făcut din vizitare, dar și în momentul acela a fost foarte important să avem parteneri. După sponsorizările de la ei, am reușit să menținem activitatea și chiar să redeschidem în aprilie, în timp ce compensațiile de la stat au venit abia spre sfârșitul anului.
Dacă nu aveam acești bani până la acel moment, nu știu ce am fi făcut. Tocmai de aceea am încercat să funcționăm constant cu sprijinul partenerilor, atrași și de vizibilitatea și relevanța muzeului”, a explicat Luis Ovidiu Popa.
În plus, chiar și în condiții normale, muzeul pierde o parte importantă din potențialul de încasări: peste o treime dintre vizitatori intră gratuit, iar o altă parte beneficiază de reduceri. Pentru a compensa aceste limitări, colaborările cu mediul privat sunt importante. Sponsorizările și proiectele comune ajută muzeul să își mențină relevanța, aducând experiențe noi pentru public.
„Noi atragem publicul prin activități interesante, iar acest lucru atrage la rândul său parteneri care vor să fie asociați cu muzeul”, explică Popa.
„Mi-ar plăcea să funcționăm exclusiv din venituri proprii”
Ideea unei autofinanțări totale nu este exclusă, dar rămâne, deocamdată, dificil de implementat.
„Mi-ar plăcea să funcționăm exclusiv din venituri proprii, dar în condițiile actuale ar fi complicat. Ar însemna să renunțăm la unele activități și să ne asumăm riscuri mari”, spune directorul.
În plus, sistemul actual de finanțare publică nu oferă suficientă flexibilitate pentru proiecte pe termen lung, ceea ce limitează capacitatea de dezvoltare. În acest context, succesul muzeului nu este întâmplător. Directorul muzeului evidențiază faptul că activitatea constantă și noutatea atrage cel mai mult publicul, care are nevoie constant de diversitate.
De-a lungul timpului, muzeul a venit cu tot felul de expoziții temporare. Una dintre expozițiile preferate publicului, potrivit directorului muzeului, este expoziția de fluturi. Alte expoziții care au fost recent sunt cele cu Lego sau Kinder.
„Muzeele sunt, în esență, entități care acumulează colecții”
Dincolo de zona de finanțare, directorul aduce în discuție și un aspect mai puțin vizibil al muzeelor: evoluția lor inevitabilă și nevoia constantă de extindere.
„Muzeele sunt, în esență, entități care acumulează colecții. Asta înseamnă un muzeu. Iar în momentul în care colecțiile cresc, spațiul inițial devine insuficient, indiferent cât de mare ar fi fost la început”, spune Popa.
În cazul muzeelor de istorie naturală, fenomenul este chiar mai accentuat:
„La muzeele de istorie naturală, colecțiile se formează și prin activitatea angajaților. Ei nu doar cercetează sau conservă, ci colectează material biologic sau științific, care devine automat parte din colecție. Spre deosebire de un muzeu de artă, unde obiectele sunt create în afara instituției, aici colecția se produce chiar în interiorul ei”, adaugă acesta.
Această particularitate explică de ce Muzeul Antipa a avut încă de la început o nevoie continuă de extindere. La doar câțiva ani după deschiderea din 1908, fondatorul său, Grigore Antipa, solicita deja construirea unor spații suplimentare.
„Încă din 1911 existau memorii pentru extinderea muzeului. Ideea inițială era un adevărat campus muzeal, cu clădiri separate pentru zoologie, paleontologie și geologie. Din păcate, acest plan nu s-a materializat complet niciodată”, explică directorul.
Muzeul a fost inclus într-un program național de investiții culturale
Totuși, în prezent, proiectul de extindere a revenit pe agenda publică. Recent, muzeul a fost inclus într-un program național de investiții culturale.
„Guvernul României, printr-un program derulat împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, a inclus Muzeul Antipa într-un proiect mai amplu, numit Temelii Culturale, care prevede construirea și restaurarea a 40 de obiective culturale din țară. Pentru noi, este prevăzut un nou corp de clădire”, spune Popa.
Contextul economic rămâne însă o provocare majoră. Bugetele instituțiilor publice sunt plafonate, în timp ce costurile cresc constant.
„Ne așteptăm ca bugetul să rămână la nivelul anului trecut, dar cheltuielile cu energie, servicii și alte costuri au crescut cu aproximativ 20%. Asta înseamnă, practic, că ne lipsește o parte importantă din resurse”, explică directorul.
În acest context, Muzeul Antipa rămâne unul dintre puținele muzee din România cu un grad ridicat de autofinanțare.
„Dacă ne uităm comparativ, foarte puține instituții culturale din țară reușesc să se susțină într-o asemenea măsură din venituri proprii. Muzeul Antipa este printre ele”, concluzionează Luis Ovidiu Popa.
