Câte firme au intrat în insolvență anul acesta?
În primele 8 luni ale anului 2025 au intrat în insolvență 4.561 de companii, în scădere cu aproximativ 2% comparativ cu perioada similară din 2024, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) analizate de Coface. Totuși, previziunile indică o creștere substanțială a numărului de insolvențe în viitor.
„Pentru perioada următoare, având în vedere trendul lunar crescător al insolvențelor din ultimele 4 luni, creșterea incidentelor cu cecuri și instrumente de plată, dar mai ales noile măsuri fiscale implementate de la 1 august 2025, ne așteptăm ca numărul de insolvențe nou deschise să crească substanțial”, arată studiul Coface.
De ce nu contează neapărat numărul de firme, ci calitatea lor?
România se află sub media europeană în ceea ce privește numărul de firme la mia de locuitori: 67 de firme/1.000 de locuitori este media europeană, față de 25 de firme/1.000 de locuitori în România, conform lui Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Totuși, economistul-șef ING spune că trebuie să fim mai atenți la calitatea firmelor din România, nu la numărul lor. Conform acestuia, chiar dacă, după ultimul val de măsuri fiscale, mai multe firme vor dispărea, asta nu va avea un impact neapărat negativ asupra economiei.
„În principiu, când avem o strângere a curelei fiscale, vedem o scădere a numărului de companii. Nu aș spune neapărat că aceasta e o problemă în sine, multe poate nu trebuiau să fie acolo. Nu m-aș speria dacă vedem, peste un an, că numărul de IMM-uri s-a redus cu o cifră foarte mare, de peste 10%. Nu asta e principala problemă, ci cât de sănătoase sunt, câte au capital negativ și câte au devenit bancabile. Avem o situație generalizată de companii sărace cu proprietari bogați. Contează cât de mult se va schimba situația asta, nu câte companii vor rămâne”, a declarat Valentin Tătaru pentru Wall-street.ro.
Avem mai multe firme pe cap de locuitor decât nemții, dar nu suntem un motor economic
Conform economistului, o statistică arată că Germania are mai puține firme pe cap de locuitor decât România. Acest lucru se explică prin faptul că populația Germaniei este cu aproximativ 65 de milioane mai mare decât cea a României, adică de circa 4,4 ori mai mare. Totuși, Valentin Tătaru explică faptul că nu numărul firmelor este important, ci calitatea acestora.
„Este o statistică la care m-am uitat – e adevărat că e un pic mai veche – care arată că România are mai multe IMM-uri pe cap de locuitor decât Germania. Avem puține raportat la media europeană, dar cred că e un indicator care trebuie corelat. Nu e important câte IMM-uri ai, ci cât de sănătoase sunt. În Germania toată lumea știe că coloana vertebrală sunt IMM-urile și, totuși, au mai puține decât noi raportat la 1.000 de locuitori, deci nu e așa relevant numărul”, explică economistul.
Sursǎ foto: Agerpres
IMM Invest, un ajutor binevenit, dar la care nu s-a pus stop la timp: „Eu sunt sceptic când vine vorba de ajutorul din partea statului”
Multe dintre firmele din România sunt astăzi în picioare datorită programelor de ajutor de tipul IMM Invest, Start-Up Nation sau Femeia Antreprenor. Cu toate că majoritatea acestor programe au avut efecte pozitive pentru economia românească, permanentizarea acestora a făcut ca firmele să nu își mai propună ca țintă trecerea la statutul de firmă bancarizată.
„Aceste programe au fost binevenite, dar au ținut prea mult, trebuiau stopate. Totuși, cel mai greu lucru pentru Guvern e să oprească un ajutor și să explice de ce nu mai e. Același exemplu a fost și cu deducerile fiscale pentru IT-iști, care au fost binevenite, dar au fost prelungite. Eu sunt sceptic, în general, când vine vorba de ajutorul statului. Aș prefera să ne lase să ne facem treaba. Chiar și atunci când încearcă să ne ajute, aș prefera să se dea din drum”, explică economistul-șef ING.
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus, la rândul său, că programele dedicate până acum IMM-urilor, deși au ajutat unele firme să crească, nu sunt ideale, motivând faptul că firmele se bat pe aceste finanțări, iar banii sunt primiți abia după doi ani.
Care sunt firmele cele mai riscante în anii viitori
Dacă agricultura și energia pot fi domeniile înfloritoare ale economiei românești, Valentin Tătaru spune că există și unele domenii mai riscante. Economistul afirmă că, spre exemplu, în domeniul manufacturii, doar tradiția ne mai ține în viață, dar, realist vorbind, nu putem concura cu alte economii.
„Cred că trendurile se văd destul de clar, în industria manufacturieră. E destul de clar că nu mai putem rezista prea mult pe anumite subcomponente – textile, îmbrăcăminte, pielărie. Nu cred că vom dispărea, pentru că e o componentă de tradiție aici, care ne ține în viață, dar clar nu mai putem concura prea mult în direcția asta. Chiar și noile taxe pentru coletele extracomunitare... unii sunt inventivi și s-ar putea ca acestea să nu mai vină direct din China, ci dintr-o țară din UE”, spune economistul.
Totodată, Florin Jianu a spus anterior că cele mai afectate afaceri vor fi:
- Firmele din HoReCa
- Frizeriile
- Service-urile auto
- Producătorii de bunuri de lux
„Dacă sunt afectate persoanele fizice, automat vor fi afectate și firmele, prin scăderea consumului de produse și servicii. Prima dată vor scădea serviciile: HoReCa, frizerii, service-uri auto, fiindcă îți mai poți repara și acasă mașina. În al doilea rând, va fi afectat consumul de bunuri de lux: nu-ți mai cumperi mașină nouă, o motocicletă, nu-ți mai schimbi trotineta”, declară Jianu.
