Potrivit acestuia, România va reuși să absoarbă, în perioada următoare, 140 de miliarde de euro fonduri europene, iar sectorul privat nu va mai depinde de programele de până acum, precum IMM Invest sau Start-Up Nation.
Dacă am o fabrică de pufuleți și mai vreau o linie de producție, nu se poate să dau 70% grant. Cred că 40% sunt arhisuficienți.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene
Ce se va întâmpla cu programele de granturi pentru IMM-uri?
Șeful MIPE a spus că programele dedicate până acum IMM-urilor, deși au ajutat unele firme să crească, nu sunt ideale. Firmele se bat pe aceste finanțări, iar banii sunt primiți abia după doi ani.
Pîslaru a mai declarat că IMM-urile vor trece de la granturi la instrumente financiare:
„Vom primi, pe lângă alte fonduri, 10 miliarde de euro pentru un fond de competitivitate. MIPE nu dorește să se mai întâlnească cu IMM-urile în cadrul apelurilor clasice de proiecte, unde se înghesuie sute de companii și apoi așteaptă doi ani să implementeze. Schimbarea este că tot ce înseamnă plan de afaceri din sectorul privat trebuie să meargă către fonduri de equity”, a declarat acesta.
Firmele din țară, codașe la intermediere financiară
România are cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană: acest lucru înseamnă că firmele românești, care ar trebui să genereze cei mai mulți bani în economie, se lovesc de refuzuri atunci când bat la ușa creditorilor. Efectele le vedem de fiecare dată când INS anunță creșterea deficitului comercial: importăm produse finite, în timp ce exportăm materie brută pe care producătorii români, care nu știu cum sau nu se pot finanța, preferă să scoată banii din firmă în loc să își dezvolte afacerea. Florin Neagu, Director al Direcției de stabilitate financiară a BNR, spune că din moment ce antreprenorul român scoate bani din firmă fiindcă nu are încredere în succesul propriei afaceri, nici creditorii, băncile sau IFN-urile nu vor avea cum să îi ofere un împrumut.
O treime dintre firmele românești - peste 260 mii din 1,2 milioane - au capitaluri negative, adică nu reușesc să îndeplinească cerința legală de a avea 200 de lei capital minim. Conform lui Florin Neagu, Director al Direcției de stabilitate financiară a BNR, din cauza acestui lucru, aceste firme nu pot să primească finanțări, deci nu se pot dezvolta pentru a susține economia reală*.
„Pentru a crește finanţările trebuie să ai entităţi bancabile. Ne uităm în economie şi vedem că au fost momente când jumătate din firmele active nu îndeplineau cerinţa din legea 90, aceea de a avea un capital minim de 200 lei. În prezent nivelul este mult îmbunătăţit, dar cifrele arată că o treime din toate firmele din România nu au capitalul minim, și nu doar că nu au 200 lei, multe au capitaluri negative. Nu ai cum să finanţezi astfel de entităţi, mai ales dacă te uiţi că au obţinut profituri consistente. Dar aceste profituri au fost folosite pentru plata de dividende”, a declarat Florin Neagu la o conferință organizată de Asociația Societăților Financiare.
