România are cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană: acest lucru înseamnă că firmele românești, care ar trebui să genereze cei mai mulți bani în economie, se lovesc de refuzuri atunci când bat la ușa creditorilor. Efectele le vedem de fiecare dată când INS anunță creșterea deficitului comercial: importăm produse finite, în timp ce exportăm materie brută pe care producătorii români, care nu știu cum sau nu se pot finanța, preferă să scoată banii din firmă în loc să își dezvolte afacerea. Florin Neagu, Director al Direcției de stabilitate financiară a BNR, spune că din moment ce antreprenorul român scoate bani din firmă fiindcă nu are încredere în succesul propriei afaceri, nici creditorii, băncile sau IFN-urile nu vor avea cum să îi ofere un împrumut.
O treime dintre firmele românești - peste 260 mii din 1,2 milioane - au capitaluri negative, adică nu reușesc să îndeplinească cerința legală de a avea 200 de lei capital minim. Conform lui Florin Neagu, Director al Direcției de stabilitate financiară a BNR, din cauza acestui lucru, aceste firme nu pot să primească finanțări, deci nu se pot dezvolta pentru a susține economia reală*.
„Pentru a crește finanţările trebuie să ai entităţi bancabile. Ne uităm în economie şi vedem că au fost momente când jumătate din firmele active nu îndeplineau cerinţa din legea 90, aceea de a avea un capital minim de 200 lei. În prezent nivelul este mult îmbunătăţit, dar cifrele arată că o treime din toate firmele din România nu au capitalul minim, și nu doar că nu au 200 lei, multe au capitaluri negative. Nu ai cum să finanţezi astfel de entităţi, mai ales dacă te uiţi că au obţinut profituri consistente. Dar aceste profituri au fost folosite pentru plata de dividende”, a declarat Florin Neagu la o conferință organizată de Asociația Societăților Financiare.
*Prin economie reală înțelegem partea unei economii care se ocupă cu producerea de mărfuri, produse și servicii propriu-zise. Într-un sens, aceasta se referă la tot ce ține de producția de bunuri care adresează direct nevoile umane.
De ce patronii care scot bani din firmă „cu sacii” nu primesc credite?
De ce se întâmplă acest lucru? Avem antreprenori prea puțin pregătiți? Șefi de firmă care nu cred îndeajuns de mult în propria lor afacere? Reprezentantul BNR spune că, din moment ce antreprenorul român nu are încredere în propria afacere, preferând să scoată bani din firmă în loc să o dezvolte, nici băncile sau IFN-urile nu vor avea încredere să ofere finanțări acestor entități.
Dacă nu îți folosești profiturile să îți capitalizezi firma cum să te aştepţi ca o bancă sau un IFN să sprijine o astfel de entitate. Florin Neagu, Director al Direcției de stabilitate financiară a BNR
Iar dacă firmele românești nu iau bani de la bănci, atunci de unde se împrumută? Majoritatea recurg la datorii comerciale sau la credite interne, de la acționarii firmei. Datoriile comerciale curente sunt obligațiile financiare pe termen scurt ale unei companii, legate de activitățile zilnice, cum ar fi plățile către furnizori, salariile angajaților și taxele către stat. Conform unei analize realizate de reprezentantul BNR, firmele românești preferă să funcționeze în acest regim, „de trăit de pe o zi pe alta”, în loc să capitalizeze firma, chiar dacă are profit.
Sursă: BNR
Cum arată rețeta succesului afacerilor românești: patron cu studii superioare, bilanțul la zi și un creditor
Există și povești de succes în economia Românească, antreprenori din țară care au ajuns să exporte și peste hotare și care au făcut brandurile românești cunoscute. Fără a discuta despre antreprenori de top precum Daniel Dineș sau frații Pavăl, reprezentantul BNR spune că, făcând o ecografie mediului de afaceri românesc, a identificat trei aspecte pe care le au firmele de succes. Un antreprenor cu studii superioare, nu neapărat economice, o contabilitate „nemțească” și un creditor: așa arată scheletul companiilor de succes pe care le-a analizat Florin Neagu.
„Managerii acestor firme, majoritatea IMM-uri, au studii superioare, nu neapărat economice, dar cred că această educație face diferența. Totodată, aceste firme și-au păstrat bilanțurile în ordine, indiferent de etapa ciclului economic. Nu în ultimul rând, nimeni nu a reușit singur. Toate firmele de succes au avut întotdeauna în spate un partener care să finanțeze. Rolul nu este doar să dea bani, ci și să te tragă de mânecă atunci când lucrurile merg foarte bine și tu poți iniția niște decizii mai puțin prudente. De asemenea, acest partener te poate ajuta când lucrurile merg mai puțin bine”, a declarat Florin Neagu.
Cum a evoluat numărul de firme în România vs. media europeană. Sursă: BNR
CEO BCR: „Am credita orice mișcă”
Cu toate că mediul de afaceri ar putea da vina pe băncile care nu vor să le ofere credite, Sergiu Manea, șeful BCR, spune că problema constă în faptul că țara noastră are un număr mare de companii care nu ar putea să susțină un credit. Șeful băncii controlate de Erste, a declarat în trecut, că această problemă ar putea fi rezolvată prin dezvoltarea pieței de capital. Acest lucru ar putea antrena potențiala bancabilitate a mediului antreprenorial românesc.
„Resimt în fiecare zi competiția din piața. Am credita orice mișcă - și este creditabil - (n.red: cu referință la mediul de business) - nu e o glumă - problema este că, spre deosebire de acum 15 ani, sunt niște reguli foarte strânse pe care trebuie să le urmăm. În alte țări numărul de potențiali împrumutați din zona antreprenorială este mult mai mare”, a declarat Sergiu Manea, întrebat despre creșterea creditării mediului antreprenorial din România.
Efectul intermedierii financiare scăzute din România a fost dezbătut și de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta declara anul trecut, în cadrul lansării Raportului asupra stabilității financiare, că o parte din datoria privată externă rezultă din faptul că marile companii nu se împrumută din România. Acesta a adăugat că unii antreprenori ar contracara acest argument fiindcă băncile „suflă și în iaurt” înainte să-ți dea un credit. Cu toate acestea, Isărescu spune că băncile comerciale nu pot da credite firmelor care nu pot garanta că le vor plăti.
Economia românească față în față cu deficitul comercial
Deficitul comercial înregistrat de România în primele nouă luni ale anului s-a majorat cu 15%, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, până la valoarea de 23,485 miliarde de euro, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cu toate că este „eclipsat” de către deficitul bugetar, economiștii spun că, pe termen lung, este mult mai greu pentru România să corecteze deficitul comercial decât deficitul bugetar.
O parte importantă din acest deficit vine din zona alimentară: cifrele ne arată că, în primele nouă luni ale anului am exportat alimente și animale vii de 4,8 miliarde de euro, în timp ce importurile au fost aproape duble, de 8,2 miliarde de euro. O discrepanță este și în zona de mărfuri manufacturate, unde am exportat de 10,8 mld. euro, dar am importat de 15,9 mld. euro.
Reprezentantul BNR spune că o bună parte din datoria externă este făcută de sectorul privat care se finanțează extern. N.red: Din bilanțul BNR se observă că cea mai mare parte a datoriei externe o reprezintă împrumuturile statului, nu a sectorului privat. Datoria include bani datorați băncilor comerciale externe, altor guverne sau instituțiilor financiare precum FMI sau Banca Mondială.
„Ne uităm la dezechilibre: deficit fiscal, de cont curent, datorie externă, prin urmare, avem nevoie de măsuri pentru a le revizui. În bună parte, această datorie externă este făcută de sectorul privat. Am putea identifica soluţii ca măcar o parte din această finanţare, care merge la extern, să fie acoperită cu soluţii interne: am putea spune că nu ai cum să te finanţezi mai ieftin în ţară cum o faci în afară. Dar dacă ne uităm la statistici, multe firme care se finanţează afară, o fac cu rate de dobânzi mai mari decât cum ar fi putut obţine în România”, explică Florin Neagu.
