Veniturile bugetare vor scădea cu aproape 1,5 miliarde lei
Potrivit sursei citate, veniturile bugetare vor scădea cu aproape 1,497 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare cu 988,2 milioane lei.
Propunerile pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare sunt date de efectele măsurilor de eficientizare de către ANAF a activităţii de autorizare a operatorilor economici în domeniul comerţului cu produse accizabile, precum şi de perspectiva de creştere a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 4.325 lei lunar, începând cu 1 iulie 2026.
În ceea ce priveşte procesul de consultare, documentul menţionează că au fost primite solicitări de modificare a cadrului normativ de la organisme profesionale şi organizaţii patronale, reprezentate de Camera Consultanţilor Fiscali, Asociaţia Română a Băncilor, Confederaţia Patronală Concordia, Federaţia Patronală a Farmaciilor din România, Patronatul Industriei de Celuloză şi Hârtie, Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, Asociaţia Distribuitorilor de Produse Petroliere, Consiliul Investitorilor Străini, alte organizaţii şi operatori economici individuali.
Totodată, măsurile propuse in domeniul sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România au fost dezbătute în cadrul Comisiei de dialog social constituită la nivelul Ministerului Finanţelor în şedinţa din data de 11 noiembrie 2025.
De asemenea, propunerile incluse în proiectul de act normativ au fost dezbătute în cadrul reuniunii din 4 decembrie 2025 a Comitetului naţional privind decontul precompletat RO e-TVA, constituit în baza art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/2024, cu modificările şi completările ulterioare, din care fac parte, în calitate de invitaţi, organizaţii profesionale şi patronale reprezentative pentru domeniul reglementat.
Măsurile au ca scopt stimularea economiei
Ministerul Finanţelor a solicitat opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului de act normativ, acesta fiind transmis, spre consultare şi structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 635/2022 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.
Proiectul de act normativ va fi avizat de Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social. Ordonanţa de urgenţă care reglementează un set de măsuri necesare pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, cât şi o serie de măsuri strategice pentru anul următor a fost publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Conform unui comunicat al ministerului, aceasta are ca scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaţilor vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare şi sprijinirea autorităţilor publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
"Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliţia de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici şi reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajaţii cu salarii mici, mai puţină birocraţie în relaţia cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici şi măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale.
Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil şi mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investiţiile şi dezvoltarea economică. În acelaşi timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaţilor vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflaţie şi creştem eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menţinerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii şi al societăţii româneşti", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Proiectul cuprinde şi măsuri pentru autorităţile publice locale, în vederea susţinerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât şi pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziţie posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) scade la 0,5% în 2026
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% începând din 2026, urmând ca acest sistem să fie eliminat complet începând cu anul fiscal 2027, iar pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscale, publicat luni seara de Ministerul Finanţelor.
Totodată, se introduc reguli clare privind obligaţia contribuabililor de a păstra în patrimoniu activele şi imobilizările pentru care s-au acordat facilităţi fiscale, pe o perioadă de până la cinci ani, iar eliminarea sistemului de impozitare este propusă şi pentru impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), tot din 2027.
"Pentru IMCA se propune: reducerea cotei de impozitare de la 1% la 0,5%, pentru anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026; eliminarea sistemului de impozitare începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027; instituirea unei prevederi referitoare la continuarea respectării obligaţiei de păstrare în patrimoniu, de către contribuabili, a imobilizărilor în curs de execuţie/activelor în situaţia în care au scăzut la calculul IMCA valoarea imobilizărilor în curs de execuţie/activelor potrivit indicatorilor I şi A pe o perioadă rămasă din cea reprezentând cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani; aceiaşi regulă se aplică şi pentru contribuabilii care au datorat ICAS; alte corelări tehnice", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul.
În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune o cotă unică de impozitare, de 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026, utilizată pentru calculul impozitului. Ca urmare a acestei propuneri de modificare au fost efectuate şi corelări tehnice pentru: determinarea echivalentului în euro a limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor; determinarea limitei fiscale de încadrare în regimul de impunere a veniturilor microîntreprinderilor, similar regulilor pentru determinarea bazei impozabile, se arată în document.
De asemenea, şi impozitul pe venit va suferi modificări importante. Astfel, se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16 % aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri şi/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum şi sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri ori servicii. Totodată, se menţine sistemul reţinerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit.
"Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri şi a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu acelaşi nivel şi intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 2026", se precizează în nota de fundamentare.
În domeniul accizelor, MF propune autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, şi a importatorilor autorizaţi, precum şi înregistrarea operatorilor economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură şi biocombustibili care desfăşoară activităţi cu produse accizabile cu produse supuse accizelor armonizate, să se efectueze de către o Comisie de autorizare constituită la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
"Prin această iniţiativă de modificare a prevederilor legislative actuale, obiectivul principal al ANAF este de a aduce o îmbunătăţire şi claritate a legislaţiei actuale, cu scopul de a se asigura un cadru legal transparent şi echitabil pentru toţi contribuabilii care activează în domeniul produselor accizabile, eliminarea operatorilor economici cu un comportament fiscal inadecvat, şi, totodată, eliminarea concurenţei neloiale pe care o practică astfel de operatori economici, concurenţă neloială ce rezultă în primul rând din preţurile mai mici de vânzare, practicate ca urmare a neplăţii obligaţiilor la bugetul de stat", se menţionează în nota de fundamentare.
MF menţionează în document că în vederea atingerii acestor obiective se impune modificarea Codului Fiscal prin introducerea " unor măsuri mult mai ferme şi concrete", bazate pe o analiză mult mai complexă cu privire la persoanele fizice care sunt asociaţii şi/sau administratorii societăţilor care solicită autorizarea în domeniul comerţului cu produse accizabile.
"Din acest motiv, pentru a evita şi elimina aceste practici, anticipat autorizării, se impune: în cazul persoanelor fizice de naţionalitate străină, efectuarea unor schimburi de informaţii cu statele membre pentru a se putea crea un profil de risc adecvat şi în primul rând pentru a se verifica provenienţa banilor utilizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi întrucât sumele necesare achiziţionării unor asemenea cantităţi de produse energetice, sunt foarte mari", se arată în document.
De asemenea, în cazul persoanelor fizice din România, cu o situaţie materială precară, se impune stabilirea şi îndeplinirea unor criterii de bonitate bine stabilite şi, ca şi în cazul cetăţenilor străini, trebuie verificat de unde provin sumele de bani necesare achiziţionării de produse accizabile din UE.
"În considerarea faptului că se impune aplicarea unui regim unitar în ceea ce priveşte solicitarea aceloraşi tipuri de informaţii din statele membre UE şi a se verifica totodată şi bonitatea pe baza aceloraşi criterii, prin acest act normativ se introduc şi măsuri menite a autoriza antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi şi a importatorilor, în mod centralizat, de către o singură Comisie creată la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cadrul căreia vor fi desemnaţi reprezentanţi ai Direcţiei Antifraudă Fiscală/Direcţiei de Analiză de Risc/Direcţiei de Informaţii Fiscale/Direcţiei Juridice, precum şi reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Prevenirea, şi Combaterea Spălării Banilor şi ai Autorităţii Vamale Romane în considerarea atribuţiilor ce revin acestora", relevă sursa citată.
MF precizează că autorizarea operatorilor economici care efectuează importuri de produse energetice a avut în vedere următoarele considerente: în prezent nu se prevede obligativitatea deţinerii unei autorizaţii în vederea efectuării importurilor de produse energetice, având la bază considerentul că "liberul de vamă" nu se acordă decât după plata accizei şi TVA aferent produselor importate şi riscul neplăţii acestor impozite este minim, precum şi faptul că nefiind necesară o autorizaţie nu există nicio obligaţie cu privire la raportarea cantităţilor importate şi nici a clienţilor produselor importate, neputându-se face, de către organele cu atribuţii de control, o analiză cu privire la circuitul tranzacţional al produselor.
De asemenea, în vederea autorizării se impune a se avea în vedere următoarele: emiterea autorizaţiei de import pentru o cantitate strict delimitată de produse energetice şi pentru un termen de maxim 12 luni; constituirea unei garanţii financiare în favoarea ANAF, care să acopere riscul neplăţii obligaţiilor datorate bugetului de stat, cel puţin la nivelul TVA datorat, (diferenţa de TVA dintre preţul declarat în vamă şi preţul de vânzare pe piaţa din România); depunerea unor raportări lunare care să conţină, cronologic, minim următoarele informaţii: denumire furnizor (număr autorizaţie), cantitate achiziţionată, denumire clienţi; actualizarea garanţiei financiare, în funcţie de raportările depuse de operatorii economici; anularea autorizaţiei în cazul în care societatea cesionează părţile sociale sau nu informează Comisia cu privire la orice modificare intervenită de la data autorizării.
Nu în ultimul rând, operatorii economici care au calitatea de antrepozitar pot efectua operaţiuni de import fără a avea obligaţia de a deţine şi autorizaţie de importator, iar stabilirea unor sancţiuni contravenţionale şi anularea autorizaţiei de import în cazul în care produsele energetice sunt comercializate către societăţi care nu deţin atestat de comercializare produsele energetice sau către operatori economici alţii decât consumatorii finali/en detailişti.
"Având în vedere că în prezent, Codul Fiscal nu prevede necesitatea deţinerii unei autorizaţii în vederea efectuării operaţiunilor de export de produse accizabile din România, şi practic, organele fiscale nu au nicio informaţie în timp real cu privire la exporturile efectuate într-o ţară non-UE şi nicio evidenţă cu privire la societăţile care fac/au făcut aceste operaţiuni şi nici a cantităţilor exportate, se impune autorizarea şi acestor operatori economici astfel încât organele cu atribuţii de control să poată verifica punctual aceşti operatori", relevă MF în document.
De asemenea, se propune totodată şi înregistrarea acestor operatori la Autoritatea Vamală Română pentru a asigura previzibilitatea în comerţul angro cu produse energetice se impune crearea unui cadru mult mai restrictiv în domeniul circulaţiei produselor energetice.
În prezent, prevederile legale în vigoare permit crearea unui lanţ de tranzacţionare nelimitat, şi totodată, nejustificat din punct de vedere economic, singura condiţie fiind deţinerea unui atestat de comercializare angro fără depozitare.
Activitatea de monitorizare şi control al activităţii desfăşurate de antrepozitarii autorizaţi care prezintă risc fiscal ridicat se stabileşte prin ordin comun al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al preşedintelui Autorităţii Vamale Române.
În ceea ce priveşte impozitul pe construcţii se propune abrogarea acestui impozit începând cu anul fiscal 2027, în contextul evaluării efectelor pe care impozitul pe construcţii îl are asupra anumitor sectoare de activitate, se mai arată în document.
Așa-numita „taxă pe stâlp” va dispărea, din 2027. Ce alte măsuri sunt propuse
"Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliţia de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici şi reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajaţii cu salarii mici, mai puţină birocraţie în relaţia cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici şi măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil şi mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investiţiile şi dezvoltarea economică. În acelaşi timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaţilor vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflaţie şi creştem eficienţa şi transparenţa utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menţinerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii şi al societăţii româneşti", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Proiectul cuprinde şi măsuri pentru autorităţile publice locale, în vederea susţinerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât şi pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziţie posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.
"Prin acest demers, Guvernul României urmăreşte crearea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie socială, în beneficiul economiei şi al societăţii româneşti", se subliniază în comunicat.
Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare au în vedere diminuarea subvenţiei pentru partidele politice şi sumelor acordate pentru minorităţi, reducerea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcţionarea birourilor parlamentare, cazare etc.), amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creşteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate şi asistenţă social. De asemenea, se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi şi servicii şi se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Pe de altă parte, măsurile de relansare economică, stimulare a investiţiilor private şi simplificări pentru contribuabili vizează: reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea acestuia în 2027; aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activităţii; eliminarea impozitului pentru construcţii ("taxa pe stâlp"), începând cu anul 2027; consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea şi clarificarea utilizării RO e-Factura; simplificarea mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient şi mai bine ţintit.
Pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, proiectul de OUG propune sprijin pentru angajaţii cu salariul minim, fiind prelungită neimpozitarea unei părţi din salariu, pentru creşterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie şi 200 lei din iulie până la finalul anului 2026), protecţie pentru consumatorii vulnerabili de energie, măsurile de sprijin social fiind prelungite până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilităţii, pentru a asigura continuitatea ajutorului şi combaterea sărăciei energetice, continuarea programului "Masa Sănătoasă", elevii din învăţământul preuniversitar, în special cei din comunităţi vulnerabile, urmând să beneficieze în continuare de mese calde şi echilibrate nutritional, şi îmbunătăţirea finanţării serviciilor sociale, fiind creată baza legală pentru actualizarea alocaţiei zilnice de hrană în instituţiile de asistenţă socială, pentru un buget mai realist şi servicii de calitate în 2026.
În vederea sprijinirii autorităţile publice locale, documentul prevede: împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR, autorităţile locale putând accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026; sprijin pentru termoficare în sezonul rece - unităţile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere şi furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanţelor şi a pierderilor, până la 31 martie 2026;
posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025, cu modificările şi completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar 2025 pentru finanţarea unor cheltuieli de aceeaşi natură.
În ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile, proiectul de act normativ prevede că autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF şi se bazează pe evaluarea credibilităţii financiare a administratorilor, asociaţilor şi a sursei fondurilor. De asemenea, sunt introduse garanţii financiare extinse pentru importatori şi distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA şi a accizelor, regimul de autorizare, raportare şi control al operaţiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacţiilor, lanţurile de tranzacţionare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacităţi de depozitare autorizate.
"Măsurile reduc evaziunea fiscală şi combat firmele fantomă, fără a afecta micii producători autorizaţi local. Operatorii economici corecţi vor beneficia astfel de un cadru concurenţial echitabil, predictibilitate crescută şi controale fiscale mai bine ţintite", subliniază sursa citată.
Proiectul conţine şi alte categorii de măsuri necesare până la aprobarea bugetului, precum: măsuri ce vizează reglementări bugetare necesare autorităţilor locale şi a serviciilor publice esenţiale la începutul anului 2026, prin reguli tranzitorii de repartizare a impozitului pe venit, pentru asigurarea sumelor de echilibrare, până la aprobarea bugetelor; măsuri referitoare la cadrul de aprobare al bugetelor de venituri şi cheltuieli, precum şi a politicii salariale la nivelul întreprinderilor publice, pe anul 2026; măsură tranzitorie pentru continuitatea activităţii instituţiilor autonome aflate sub control parlamentar, finanţate integral din venituri proprii, care nu au buget aprobat la începutul anului, pot funcţiona temporar pe baza unui mecanism de tip "1/12", efectuând lunar cheltuieli şi angajamente în limita a o douăsprezecea din execuţia anului 2025, până la aprobarea bugetului pe 2026.
Totodată, se prelungeşte până la 31 decembrie 2027 aplicarea impozitelor speciale pentru operatorii din sectoarele de monopol - energie, gaze şi telecomunicaţii - precum şi pentru exploatarea resurselor minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, cărbune, metale şi alte minerale şi se menţine aplicarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrol şi gaze până la finalul anului 2026, ca instrument de consolidare a veniturilor bugetare din sectorul energetic.
„Menţinerea acestor impozite asigură stabilitatea şi predictibilitatea veniturilor bugetare provenite din sectoare strategice cu impact major asupra economiei naţionale. Prelungirea impozitelor speciale nu afectează întreprinderile mici şi microîntreprinderile, vizând exclusiv sectoarele cu poziţii dominante pe piaţă", se mai arată în comunicat.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, întreg setul de măsuri vizează reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice, stimularea investiţiilor şi a creşterii economice, protejarea categoriilor vulnerabile şi întărirea disciplinei financiare, printr-un cadru fiscal mai simplu, mai predictibil şi mai echitabil, adaptat obiectivelor de dezvoltare economică şi socială ale României pentru anul 2026.
Bolojan, reacție despre adoptarea „Ordonanței trenuleț” pentru 2026
"Măsurile care sunt propuse a fi adoptate mâine se iau an de an. Sunt anumite prevederi care au fost amânate de la un an la altul, din păcate trebuie să continuăm această amânare datorită situaţiei în care suntem. De asemenea, această ordonanţă clarifică ceea ce s-a stabilit în ultimele întâlniri: creşte salariul minim de la jumătatea anului, scade impozitul IMCA pe cifra de afaceri, care era un impozit ce inhiba investiţiile din România, reduce cu 10% fondurile alocate partidelor anul următor, reduce cu 10% sumele care sunt alocate pentru parlamentari", a declarat şeful Executivului, luni seara, într-o emisiune la Antena 3.
El a adăugat că actul normativ "vine şi cu nişte măsuri care clarifică anumite aspecte din zona fiscală".
"Una din problemele noastre importante ţine de încasarea taxei pe valoarea adăugată. Am constatat că avem o evaziune importantă într-o zonă care ţine de combustibil, într-o zonă care ţine de alcool şi luăm nişte măsuri pentru a nu mai permite acest lucru, analizând ce au făcut celelalte ţări. Cu cât le luăm mai repede, cu atât efectele se vor vedea. Cam acestea sunt măsurile mai importante, în afară de amânarea anumitor indexări", a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a menţionat că salariile în sectorul public şi pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.
"Noi, aşa cum ştiţi, luăm decizia de a menţine plafonate salariile în sectorul public şi pensiile, anul viitor, pentru că nu mai aveam de unde să le indexăm", a arătat Bolojan.
Potrivit acestuia, şi companiile de stat vor fi impactate de măsurile pe care Guvernul se pregăteşte să le adopte, întrebat care este situaţia privind reforma acestor entităţi.
"Şi companiile de stat sunt impactate de aceste măsuri, adică creşterea cheltuielilor cu salarii este plafonată în cursul anului viitor. Acolo unde se fac profituri, acolo unde societăţile vor demonstra că au spaţii de creştere de salarii, există posibilitatea unor excepţii prin aprobare în şedinţa de guvern. De asemenea, fiecare companie de stat trebuie ca, până la sfârşitul primului trimestru, să vină cu un plan de a fi mai eficientă, în aşa fel încât să existe următoarele trei trimestre pentru a verifica dacă face ceva.
Până acum, de exemplu, veneau cu aceste planuri şi cu bugetele în toamnă, în octombrie şi în noiembrie, când practic nu mai puteai face nimic. Era o tehnică de a amâna aprobarea bugetelor. Acum stabilim aceste reguli, în aşa fel încât să existe o monitorizare a îmbunătăţirii performanţelor în companiile de stat. Este foarte important", a subliniat Ilie Bolojan.
