"Imediat după sfintele sărbători, vom începe o evaluare a industriei de apărare. Vom începe vizite în teritoriu, să vedem exact cum stăm atunci când vorbim de industria de apărare, iar industrie de apărare nu înseamnă doar industria din zona publică, de stat, ci şi cea privată", a precizat Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei de apărare din Senat, citat de Agerpres.
Președintele Comisiei de apărare din Senat a punctat că în parlament se lucrează la legea apărării naţionale.
"Există un amendament, pe care l-am introdus, care vorbeşte despre industria de apărare - zonă strategică a României, pentru că atunci când vorbim de securitate nu vorbim doar de capabilităţi, nu vorbim doar de o armată pregătită, vorbim şi de o industrie de apărare puternică", a afirmat Nicoleta Pauliuc.
OPIA mizează pe investiții în capacitățile de producție
Investițiile în industria de apărare, alături de dezvoltarea și consolidarea capacităților naționale de producție, reprezintă direcții esențiale prin care România își poate crește ponderea cheltuielilor de apărare în PIB, spune Răzvan Pîrcălăbescu, președintele Organizației Patronale ”Industria de Apărare” (OPIA).
”Autoritățile române și-au dat seama că cele 85 de companii membre OPIA reprezintă interesele României și pot aduce plus valoare în economia națională. Doar investind în industria națională de apărare și în capacitățile noastre de producție, vom putea genera o pondere mai mare în PIB. Dacă, astăzi, avem 2,45% pentru apărare, țările NATO au spus că trebuie să ajungem la circa 5%”, a declarat președintele OPIA.
Totodată, Mircea Abrudean, președintele Senatului României, a punctat rolul țării noastre în apărarea flancului estic al NATO în cei 22 de ani de apartenență.
”Vorbim despre responsabilitatea pe care noi ne-o asumăm cu toată seriozitatea: de a proteja flancul estic, Marea Neagră, Republica Moldova și, evident, având cea mai lungă graniță cu Ucraina, unde există cel mai sângeros război de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Avem niște responsabilități sporite. Alianța Nord-Atlantică se bazează pe noi. Noi ne-am dovedit loialitatea și seriozitatea de-a lungul celor 22 de ani și, cu siguranță, ne-o vom dovedi în continuare”, a explicat Abrudean.
Problemele din industria de apărare
În ceea ce privesc problemele în implementarea proiectelor din industria de apărare, Mircea Abrudean spune că este o ”chestiune legată de legislație”.
”A fost și cred că este în continuare o chestiune legată și de legislație, și aici ne-am arătat toată disponibilitatea de a grăbi orice inițiativă legislativă care eficientizează implementarea proiectelor de apărare în România. Am avut câteva inițiative, avem în continuare aici. Rolul parlamentului este esențial și nu am văzut o poziție, în afară de opoziția din parlament, o poziție sau o reticență din partea parlamentarilor la a face asta”, a spus președintele Senatului.
Totodată, el punctează că există și o guvernanță a companiilor de stat deficitară. ”Acum, cu noile reglementări, ar trebui să vedem totuși o creștere a eficienței activității managementului acestor companii, iar lucrurile ar trebui să se pună în mișcare pentru că intrăm într-o criză de timp aici”, a mai adăugat Mircea Abrudean.
Industria de apărare din România propune un proiect național de relansare
Reprezentanții industriei naționale de apărare lansează un apel pentru definirea și implementarea unui proiect național de relansare și dezvoltare a capacităților de producție, adaptat noilor realități de securitate din regiune.
Proiectul propus de industrie vizează repornirea și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea producției locale de echipamente militare, atragerea de investiții și parteneriate strategice, precum și integrarea companiilor românești în lanțurile de producție NATO și ale Uniunii Europene.
Totodată, inițiativa are în vedere stimularea cercetării și inovării, precum și formarea unei forțe de muncă specializate, capabile să susțină dezvoltarea pe termen lung a sectorului.
OPIA subliniază că relansarea industriei de apărare trebuie tratată ca o prioritate strategică națională, în linie cu angajamentele asumate de România în cadrul NATO și al Uniunii Europene, dar și ca o oportunitate majoră de dezvoltare economică, prin crearea de locuri de muncă și consolidarea unui sector industrial competitiv la nivel regional.
România, de 22 de ani în NATO
S-au împlinit 22 de ani de când România a aderat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Dacă în 2004, aderarea însemna, în primul rând, obținerea unei garanții de securitate fără precedent, în prezent țara noastră reușește să se contureze tot mai clar ca un pilon strategic pe flancul estic al Alianței.
Transformarea este vizibilă atât în angajamentele operaționale, cât și în resursele alocate apărării. Datele oficiale NATO indică o creștere constantă a bugetului militar al României, de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% în prezent.
Poziția geografică a României, la intersecția dintre Marea Neagră și frontiera estică a Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare, conform reprezentanților Organizației Patronale ”Industria de Apărare” (OPIA).
Infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, integrează România în mecanismele esențiale de securitate ale Alianței și contribuie direct la stabilitatea regională.
SUA - contracte de 6,2 miliarde dolari pentru România
Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Printre cele mai importante achiziții recente se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS.
Aceste investiții nu doar cresc capacitatea de apărare a României, ci sporesc interoperabilitatea cu aliații și capacitatea de reacție într-un context de securitate tot mai complex.
