Ionuț Dumitru a participat la conferința anuală organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România ”Reconfigurarea modelului de creștere economică al României în context european și Global”, organizată la sediul Băncii Naționale a României.
Dezindustrializarea României lovește în exporturi și productivitate
Una dintre cele mai importante probleme semnalate de Ionuț Dumitru este pierderea accelerată a bazei industriale. Industria prelucrătoare, sector esențial pentru exporturi și productivitate, a coborât de la o contribuție de 23% la Produsul intern brut (PIB), în 2015, la 14% astăzi.
„România pierde rapid baza industrială. Industria are un rol esențial în exporturi. Fără industrie, economia încetinește, iar noi vedem asta în ultimii ani”, a afirmat economistul.
El spune că România a avut cea mai mare contracție a industriei prelucrătoare din Uniunea Europeană (UE) în ultimii 10 ani, ceea ce indică un proces serios de dezindustrializare. Problema nu este izolată într-un singur sector, ci apare în mai multe ramuri, de la alimente, băuturi, tutun și tipărire până la industria auto.
„Este un semnal serios de dezindustrializare, iar acesta este exact sectorul care generează exporturi și poate fi baza productivității”, a explicat Ionuț Dumitru.
Economia încă rezistă datorită consumului și serviciilor, însă acest model nu poate susține recuperarea rapidă a decalajului față de economiile europene fără sectoare productive puternice. „Nu trebuie să ne bucure faptul că ne cresc mult serviciile, dacă industria cade”, a mai spus economistul.
Energia scumpă a redus competitivitatea industriei
Ionuț Dumitru spune că există o corelație puternică între creșterea prețului la electricitate și scăderea industriei din România. „Este clar că scumpirea energiei nu este doar o problemă socială, ci una majoră de competitivitate economică”, a afirmat el.
Prețul energiei este unul dintre factorii care au accelerat pierderea de competitivitate. Ionuț Dumitru spune că România a avut, în perioada 2015-2025, unele dintre cele mai mari creșteri ale prețului energiei electrice din Uniunea Europeană, pe benzi de consum.
„Faptul că ne-au crescut foarte mult prețurile la energie ne-a deteriorat foarte mult competitivitatea. Avantajul pe care îl aveam în trecut, acela al unui preț mic, s-a redus semnificativ”, a explicat economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Industriile cu consum mare de energie au fost afectate puternic. În cazul gazelor pentru consumatorii industriali, imaginea este similară: România a avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană.
Salariile au crescut mult mai repede decât productivitatea
Un alt dezechilibru major remarcat de economist este decalajul dintre salarii și productivitate. În perioada 2015-2025, salariile nominale au crescut cu 12% anual, în timp ce productivitatea reală a avansat cu 3,2%, spune Dumitru.
Salariul minim a avut un ritm și mai rapid, cu o creștere medie anuală de 15%, pornind de la un nivel foarte scăzut. Această evoluție a împins în sus toate salariile, însă economia nu a produs suficientă productivitate pentru a susține ritmul.
„Nu este o pledoarie pentru salarii mai mici. Salariile trebuie să crească și, inevitabil, cresc, dar trebuie să lucrăm pe partea de productivitate, pentru a putea susține salarii mai mari”, a spus Ionuț Dumitru.
În Uniunea Europeană, România a avut cea mai mare creștere a salariului minim, atât față de media europeană, cât și față de regiune. Problema nu este creșterea veniturilor în sine, ci faptul că ea nu a fost dublată de investiții, eficiență și sectoare productive mai puternice.
Ionuț Dumitru a atras atenția și asupra diferenței dintre salariile din sectorul public, inclusiv sectorul de apărare, și cele din economia privată. Decalajul dintre creșterea salariilor în sectorul public vs. privat este de 45%, cel mai mare din Uniunea Europeană.
„Dacă ne uităm la administrația publică, trebuie să avem o discuție despre cum creștem eficiența sectorului public prin digitalizare, cum facem un stat mai eficient, care să ajute economia privată. Ideea de bază este că trebuie să ținem un echilibru între convergența salarială, care este inevitabilă, și creșterea productivității, care susține economia.”, a spus economistul.
România a recuperat rapid distanța față de țările UE, dar a plătit cu mari dezechilibre economice
Economistul arată că România a recuperat puternic față de Uniunea Europeană, dar această convergență s-a făcut în paralel cu acumularea unor dezechilibre structurale.
PIB-ul României pe cap de locuitor a ajuns la 78% din media Uniunii Europene, la paritatea puterii de cumpărare, de la 20% la începutul anilor 2000. România se află în prezent peste Croația, Letonia, Grecia și Bulgaria și la mică distanță de Polonia.
Consumul populației pe cap de locuitor a ajuns la 93,6% din media europeană. Acesta a accelerat rapid în vreme ce oferta a crescut mai lent, din cauza unei industrii slabe.
Strategia de suprastimulare a consumului poate funcționa temporar, dar apoi produce deficite, spune Ionuț Dumitru. Astăzi, România este obligată să reducă deficitul bugetar, după o perioadă în care economia a rămas „cu capul deasupra apei”, deși problema de fond este serioasă.
„Avem cifre foarte mici pentru o țară ca România. Aceste cifre arată că economia performează destul de slab, în ciuda unor deficite uriașe”, a spus economistul.
Modelul bazat pe forță de muncă ieftină nu mai funcționează
Ionuț Dumitru spune că România nu se confruntă doar cu o încetinire economică temporară sau cu o recesiune indicată de date, ci cu o problemă structurală mai profundă de competitivitate.
Modelul de creștere economică din ultimii 30 de ani, bazat pe forță de muncă ieftină și bine calificată, nu mai este valabil. „Forța de muncă nu mai este ieftină, iar la nivel de calificare nu mai putem spune că avem o forță de muncă foarte bine pregătită”, a spus economistul.
În concluzie, pierderea competitivității vine din mai multe direcții: salarii care cresc mai repede decât productivitatea, prețuri mai mari la energie, scăderea industriei și dezechilibre acumulate în economie.
Pentru a corecta aceste probleme, România are nevoie de reducerea prețului la energie, de o creștere moderată a salariilor în sectorul public, de investiții majore în economie, debirocratizare, digitalizare și stimularea sectoarelor productive.
„Fără industrie și exporturi, fără îndoială, convergența economică va încetini”, a concluzionat Ionuț Dumitru.
