În timpul guvernării sale, fostul premier Marcel Ciolacu a invocat faptul că România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de creștere economică din Uniunea Europeană. Pentru mulți români, acea perioadă a însemnat salarii mai mari, pensii majorate și un consum în creștere. În spatele acestor evoluții însă, spun economiștii, s-au acumulat dezechilibre importante: deficite bugetare tot mai mari, inflație ridicată, pierderea competitivității economiei și o datorie publică aflată pe o traiectorie ascendentă.
Astăzi, cei mai importanți economiști din sistemul bancar susțin că acel model de dezvoltare și-a atins limitele și că România are nevoie de o schimbare de direcție.
Valentin Lazea: Guvernele trebuie împiedicate să transforme creșterea economică în inflație și datorii
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, consideră că România are nevoie de reguli care să nu mai poată fi încălcate de fiecare guvern în funcție de ciclurile electorale. În opinia sa, indiferent de culoarea politică, executivul ar trebui obligat să respecte limite clare pentru inflație, deficitul bugetar și ritmul de creștere economică.
Acesta a atras atenția că România are în prezent cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, cel mai mare deficit bugetar și că în acest an datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce crește riscul unei retrogradări a ratingului de țară.
„Avem cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit bugetar. În acest an vom depăși și pragul de 60% din PIB al datoriei publice. Există pericolul unei retrogradări a ratingului de țară. De aceea este necesară stabilirea unor ținte care să fie respectate de orice guvern”, a declarat Lazea.
Economistul susține că deficitul bugetar ar trebui redus în intervalul 2,5-3% din PIB pentru ca datoria publică să intre pe o traiectorie descendentă.
"Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noștri fără să roșim", a afirmat acesta.
Lazea a criticat și ideea potrivit căreia orice ritm ridicat de creștere economică reprezintă automat un succes. În opinia sa, România a confundat ani la rând expansiunea consumului cu dezvoltarea economică sănătoasă, iar inclusiv mediul de afaceri a susținut această abordare fără să țină cont că era finanțată prin deficite și inflație.
Ionuț Dumitru: România și-a pierdut competitivitatea, iar salariile au crescut mult mai repede decât productivitatea
Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, spune că problemele economiei românești sunt mult mai profunde decât o simplă încetinire a creșterii economice. În opinia sa, România se confruntă cu o problemă structurală de competitivitate, iar modelul care a funcționat în ultimele trei decenii nu mai este valabil.
Acesta arată că avantajul reprezentat de forța de muncă ieftină și bine calificată s-a diminuat, în timp ce costurile salariale au crescut într-un ritm mult superior productivității.
În perioada 2015-2025, salariile nominale au avansat cu aproximativ 12% pe an, în timp ce productivitatea a crescut cu doar 3,2%. În același interval, salariul minim a înregistrat o creștere medie anuală de 15%.
Economistul avertizează că strategia prin care consumul a fost stimulat artificial pentru a susține creșterea economică a funcționat doar temporar și a produs dezechilibre majore.
Potrivit acestuia, industria prelucrătoare și-a redus contribuția la PIB de la 23% în 2015 la aproximativ 14% în prezent, iar România a înregistrat cea mai mare contracție a industriei prelucrătoare din Uniunea Europeană în ultimii zece ani. În paralel, prețurile ridicate la energie au afectat puternic competitivitatea companiilor, în special a celor cu consum intensiv.
Concluzia economistului este că România are nevoie de investiții, digitalizare, debirocratizare și reindustrializare, deoarece fără o economie productivă și orientată spre export convergența cu statele dezvoltate din Uniunea Europeană va încetini.
Ciprian Dascălu: Nu taxele mai mari rezolvă problema, ci o economie care produce mai mult
Economistul-șef al BCR consideră că una dintre cele mai mari erori este convingerea că majorarea taxelor va rezolva automat problemele bugetare.
"Bulgaria, cu taxe mai mici, are încasări mai bune decât noi, cei cu taxe mai mari. Să nu credem că, dacă noi creștem taxele, vom avea mai mulți bani. Ei, cu taxe mai mici decât noi, încasează mai mult", a declarat Ciprian Dascălu.
Acesta susține că economia României este prinsă între probleme structurale, precum scăderea demografică, și probleme ciclice generate de dobânzile ridicate, șocurile din energie și materiile prime și încetinirea economiei europene.
În opinia sa, deficitele mari din ultimii ani nu au produs rezultatele așteptate, iar economia traversează în prezent un proces inevitabil de ajustare fiscală, bazat inclusiv pe temperarea consumului.
Dascălu apreciază că investițiile private au rămas relativ solide, însă companiile românești investesc încă predominant în extinderea capacităților de producție și mai puțin în inovare. Totodată, acesta spune că fondurile europene nu vor mai reprezenta în următorii ani același motor de creștere economică, ceea ce face cu atât mai importantă îmbunătățirea productivității și digitalizarea administrației publice.
Economistul consideră că există motive de optimism privind ajustarea fiscală și spune că nu se așteaptă la o retrogradare a ratingului României în acest an, dacă autoritățile vor prezenta un plan credibil de reducere a deficitului.
Economistul-șef al BRD: Băncile finanțează deja masiv statul român
Florian Libocor, economistul-șef al BRD a respins ideea că sistemul bancar nu și-ar asuma un rol în finanțarea economiei, arătând că băncile susțin deja într-o proporție foarte mare necesarul de finanțare al statului.
"Intermedierea financiară a scăzut, însă susținerea financiară a statului este la cote maxime. Nu se poate spune că băncile nu și-au asumat niciun rol. Trebuie să fim obiectivi. Expunerea sistemului bancar pe datoria publică este maximă", a declarat acesta.
Mesajul sugerează că spațiul pentru finanțarea economiei private este influențat și de nevoia foarte mare de finanțare a statului, în condițiile în care deficitele bugetare ridicate absorb o parte importantă din resursele disponibile.
