Guvernul ar trebui să-și asume răspunderea pe acest pachet de măsuri săptămâna viitoare
"Am intrat în linie dreaptă cu pachetul de măsuri pentru relansarea economiei României. După ce ieri am publicat actul normativ în transparenţă decizională, continuăm seria consultărilor pentru a asigura alinierea viziunii noastre strategice cu realitatea din mediul de business. Ieri am avut o discuţie aplicată cu reprezentanţii CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii), iar astăzi am participat la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit”, a spus Nazare.
„Am preluat propuneri şi observaţii utile şi, alături de sindicate şi patronate, am analizat cum transformăm acest pachet într-un motor de creştere pentru perioada următoare. Obiectivul principal al acestor măsuri este pivotarea de la o economie bazată pe consum la una bazată pe investiţii şi valoare adăugată. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei României, iar acest set de măsuri este conceput să le ofere nu doar stabilitate, ci şi agilitate", a mai explicat Nazare.
El a menţionat că noile măsuri de sprijin pentru antreprenori şi IMM-uri includ simplificarea regulilor pentru microîntreprinderi, deblocarea accesului la capital prin garanţii de stat şi dobânzi subvenţionate pentru investiţii de până la 50 de milioane de lei.
"Prelungim termenul de angajare la 90 de zile şi permitem vânzarea ocazională de active, fără ca acestea să îşi piardă regimul fiscal favorabil. Statul trebuie să fie un facilitator, nu un obstacol", a explicat Alexandru Nazare.
Cu ce măsuri a venit Guvernul la masa negocierilor cu mediul privat
Una dintre măsuri vizează creşterea plafonului pentru TVA la încasare, de la 4,5 milioane lei la 5 milioane lei în 2026 respectiv 5,5 milioane lei în 2027. Conform ministrului, este o măsură vitală de lichiditate, care permite firmelor să plătească taxele doar după ce încasează efectiv facturile, protejându-le fluxul de numerar.
De asemenea, se va acorda şi în acest an bonificaţia de 3% pentru antreprenorii care îşi plătesc taxele la timp.
"Prin acest mix de credite fiscale, granturi şi prin simplificare administrativă, vizăm ca statul să devină într-adevăr un partener care împarte riscul cu mediul privat. Nu doar să asistăm la economie, ci să investim activ în capacitatea companiilor româneşti de a produce, de a exporta şi de a inova”, a explicat Nazare.
„Continuăm dialogul cu mediul de business şi în perioada următoare. 2026 trebuie să fie anul în care capitalul românesc câştigă mai multă încredere şi stabilitate - prin investiţii, predictibilitate şi parteneriat real cu statul. Întreg pachetul de măsuri pentru relansare este disponibil spre consultare pe site-ul Ministerului Finanţelor, la secţiunea Transparenţă", a mai scris Alexandru Nazare.
Pachetul de relansare a economiei ar avea un impact „limitat”
Pachetul de relansare economică vizat de Guvern va avea un impact "limitat" asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, a susţinut, vineri, preşedintele IMM România, Florin Jianu, care a pledat pentru măsuri de simplificare şi debirocratizare.
El a participat, la Palatul Victoria, la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, în cadrul căreia au fost discutate măsurile din pachetul de relansare economică propus de Guvern.
"Din perspectiva IMM România, a fost o discuţie utilă. E bine că vorbim de relansare economică. E cam mult spus şi cam puternic folosit acest termen de 'relansare economică' în momentul în care pui pentru mediul de afaceri - mă refer la IMM-uri, care contribuie cu peste 50% din PIB - în programe 0,01% din PIB. Adică 2,2 miliarde de euro cumulat, raportat la un PIB de 375 de miliarde. Dar, semnalul este bun, se discută de relansare economică", a afirmat Jianu, într-o declaraţie acordată presei.
În opinia sa, impactul programului de relansare economică este unul "limitat", deoarece măsurile nu vor afecta zeci de mii de IMM-uri, ci doar 200 - 300.
"Noi am făcut un calcul şi am văzut că pentru microîntreprinderi, respectiv pentru IMM-uri, dacă se ating 200 - 300 de IMM-uri, din programele prezentate astăzi de către Ministerul de Finanţe", a precizat el.
Florin Jianu a menţionat că şi-ar fi dorit ca pachetul să includă şi alte măsuri care nu au impact bugetar. El a adăugat că au fost preluate câteva propuneri făcute de IMM România, inclusiv extinderea de la 30 la 90 de zile a termenului în care o microîntreprindere trebuie să angajeze un salariat.
"Mediul de afaceri are nevoie de impact, de numere mari, de zeci de mii de IMM-uri impactate, aşa cum a fost programul IMM Invest. Am văzut astăzi o susţinere pentru Banca de Investiţii şi Dezvoltare, spre exemplu. I-am menţionat ministrului de Finanţe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri pe care noi îl avem", a explicat Jianu.
Debirocratizarea, o nevoie menționată de mediul privat în discuția de la Guvern
Preşedintele IMM România a pledat pentru măsuri de debirocratizare, care "nu costă nimic", dar "simplifică viaţa" companiilor şi a cetăţenilor.
Totodată, Florin Jianu a solicitat discuţii punctuale pentru combaterea concurenţei neloiale, care "sufocă" mediul de afaceri. Statul trebuie să intervină să îşi dovedească eficienţa în combaterea acestui fenomen, a evidenţiat el.
"Concurenţa neloială se vede cam în toate sectoarele de activitate. Dacă acum cinci ani nu apărea pe radarul problemelor mediului de afaceri, în Cartea albă a IMM-urilor din ultimii trei ani a apărut în top trei. Mi-e teamă că în acest an ar putea să apară pe locul întâi. (...) Vine din turism, din construcţii, din service-uri, din foarte multe domenii de activitate în care statul nu intervine şi nu îşi face treaba. Nu e treaba mediului privat să corecteze aceste lucruri. Noi reprezentăm oamenii de afaceri oneşti, care sunt înregistraţi, îşi plătesc taxele şi impozitele, aşa mărite cum sunt ele. Dar uite că s-ar putea să nu mai facă faţă, dacă au şi o concurenţă neloială în piaţă", a transmis Florin Jianu.
Conform acestuia, reforma administrativă va avea în acest an un impact de 3,3 miliarde de lei, reprezentând mai puţin de 0,01% din PIB. El a subliniat importanţa unei eficientizări a cheltuielilor în spaţiul public.
