Iată mai jos cum explică Cosmin Marinescu rolul BNR în acest context macroeconomic, conform unei postări pe LinkedIN:
„Sarcina deloc simplă a politicii monetare este aceea de a evita să pună „gaz pe foc” sau „sare pe rană” în raport cu poziția ciclică a economiei. Politica monetară funcționează precum virarea unei nave de mare tonaj, cu obiectivul clar de a se poziționa pe un anumit culoar. Atunci când se decide o schimbare a direcției de navigație și cârma navei este rotită corespunzător, abia după un timp se observă cum nava virează către cursul stabilit. Iar cu cât apele sunt mai agitate, cu atât transmisia de direcție este mai dificilă. De aceea, pentru așezarea corectă a navei pe poziție, fără a fi nevoie ulterior de corecții urgente și costisitoare, sunt esențiale deciziile care privesc inițierea, intensitatea și durata virajului”, spune acesta.
România are cea mai mare inflație din Europa
România a fost și în luna octombrie țara membră UE cu cea mai mare rată a inflației, arată datele publicate de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut până la 2,5% în octombrie, de la 2,6% luna precedentă, iar România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 8,4%.
„Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt cea mai mare din Europa în contextul actual. Așa cum evidențiază estimările de specialitate, aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, spune Cosmin Marinescu.
Când ne putem aștepta ca inflația să se domolească?
Rata anuală a inflației va înregistra o scădere modestă în următoarele trei trimestre, pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Astfel, potrivit unui raport publicat de Banca Națională a României, prețurile continuă să crească, iar o relaxare mai abruptă a acestora va fi vizibilă abia de anul viitor, în vară.
„Ca atare, peste aproximativ două trimestre, ne așteptăm ca prețurile să-și încetinească semnificativ creșterea, sub presiunea unei cereri de consum puternic reprimată, spre o inflație anuală de 3,7% la final de 2026, mult sub nivelul actual”, spune viceguvernatorul BNR.
De ce nu scad dobânzile?
Expertul explică că o decizie de modificare a dobânzii cheie trebuie luată doar atunci când se va ști cu certitudine direcția inflației.
„Din perspectiva politicii monetare, problematic poate fi faptul că saltul actual al prețurilor se suprapune peste o inflație de bază încă ridicată, ale cărei resorturi monetare nu pot fi neglijate. De aceea, tranziția la o nouă etapă de politică monetară trebuie pregătită minuțios și cu răbdare. Având în vedere și decalajul de transmisie al politicii monetare, nu se justifică în prezent modificarea ratei dobânzii de referință în raport cu deviațiile actuale, care vor fi curând depășite. Această perspectivă este întărită și de ancorarea rezonabilă a anticipațiilor de inflație pe termen mediu, așa cum se poate observa din așteptările analiștilor bancari. În prezent, pentru România este esențial să revină consecvent la sustenabilitate financiară, iar eforturile actuale privind consolidarea finanțelor publice trebuie susținute politic și societal, cu echilibru și înțelepciune, pentru recâștigarea credibilității economice necesare”, concluzionează economistul.
