”Având în vedere că salariile din sectorul public sunt înghețate și firmele private sunt supuse presiunii asupra marjelor de profit, o creștere a salariilor reale este puțin probabilă în 2026, afectând în continuare consumul, angajările și investițiile”, spune reprezentantul băncii. El consideră că până în 2027 lucrurile se vor îmbunătății.
”Până în 2027, condițiile ar trebui să se îmbunătățească. Inflația ar trebui să scadă, politica monetară s-ar putea normaliza, proiectele finanțate de UE își vor croi drum în economia reală, iar cererea externă s-ar putea consolida. Cu toate acestea, este puțin probabil ca redresarea să genereze aceeași amploare a creării de locuri de muncă observată în expansiunile anterioare”, declară Valentin Tătaru.
Sectoarele cele mai afectate din țară
Economistul vorbește și despre sectoarele cele mai afectate din țară în acest moment. Industria prelucrătoare se află pe listă. ”Cererea slabă din Germania și din zona euro continuă să apese asupra industriilor orientate spre export, în timp ce și cererea internă a fost lentă. Sondajele indică așteptări de contracție suplimentară, portofolii reduse de comenzi și surplus de capacitate”.
Economistul ING punctează că firmele reduc treptat personalul, iar forța de muncă din industria prelucrătoare a scăzut cu aproape 25.000 de persoane față de anul 2024, ceea ce înseamnă circa 2,5% din totalul locurilor de muncă din sector.
Totodată, sectorul serviciilor, în special retailul și ospitalitatea, este expus direct la scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor. Inflația a forțat consumatorii să acorde prioritate produselor esențiale.
”Deși angajările sunt încă pe un trend pozitiv, sondajele indică faptul că vor deveni în mod clar mai defensive, bazându-se mai mult pe controlul costurilor și pe aranjamente flexibile de personal, acolo unde este posibil. Era expansiunii rapide a locurilor de muncă în sectorul serviciilor pare să se fi oprit”, declară Tătaru.
Construcțiile, pe un trend pozitiv
În schimb sectorul construcțiilor s-a menținut pe un traseu pozitiv, cu excepția imobiliarelor care ar putea fi afectate de creșterea impozitelor. ”Proiectele de infrastructură la scară largă, inclusiv aproximativ 700 km de autostrăzi finanțate din fondurile UE, au sprijinit activitatea de inginerie civilă, ducând numărul de locuri de muncă în sector la un record de 462.000 în iulie 2025”, precizează economistul.
Legat de domeniul IT, Tătaru spune că trece prin propria sa schimbare strategică. ”În timp ce cifra de afaceri continuă să crească, angajările au început să scadă”.
La ce stadiu se află AI-ul în România
În ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale de către companiile românești, economistul explică că procesul este încă scăzut, în comparație cu rata românilor care folosesc AI-ul.
”Adoptarea formală de către firmele românești rămâne relativ scăzută, deși este în creștere rapidă, însă utilizarea individuală se extinde accelerat. Un sondaj național realizat de Reveal Marketing Research la începutul anului 2026 a constatat că 68% dintre români au utilizat instrumente AI cel puțin ocazional, iar 44% se bazează deja pe acestea pentru sarcini legate de muncă, precum suport administrativ, analiză și creare de conținut”.
Firma globală de consultanță în management McKinsey vede adoptarea AI-ul în România drept o oportunitate ce ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul țării până în 2040, prin câștiguri de productivitate și eficiență atât în sectorul public, cât și în cel privat, explică Tătaru.
Cum arată piața muncii din țară
Reprezentantul ING spune că datele referitoare la piața muncii arată deja o deteriorare. ”Numărul total de locuri de muncă ocupate a scăzut, comparativ cu începutul anului 2025, de la un record de 5,18 milioane în martie la 5,12 milioane în decembrie”. Rata locurilor de muncă vacante se situează la un procent 0,6%, plasând România printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, explică Tătaru, menționând că firmele se concentrează pe ocuparea posturilor esențiale.
În plus, populația activă continuă să se reducă din cauza natalității scăzute și a emigrării. Referitor la salarii, reprezentantul băncii arată că sumele au crescut rapid în ultimul deceniu, iar câștigul mediu net a urcat la 5.914 de lei pe lună la sfârșitul anului 2025. Totodată, salariul minim a crescut cu aproximativ 15% pe an în ultimul deceniu. Cu toate acestea, inflația a afectat puterea de cumpărare.
Integrarea AI-ului în companii
În toată această perioadă dificilă, firmele integrează inteligența artificială în activitatea lor. ”Atunci când cererea își va reveni, este posibil să crească producția utilizând capacitatea tehnologică nou implementată, în loc să apeleze la un număr semnificativ de angajări”. Valentin Tătaru subliniază că raportul dintre creșterea PIB-ului și crearea de locuri de muncă ar putea slăbi atunci.
România are tot mai puțini oameni care lucrează și o populație care îmbătrânește. De aceea, companiile trebuie să fie mai productive pentru ca economia și nivelul de trai să crească.
În altă ordine de idei, companiile se vor orienta către implementarea tehnologiei, astfel încât să își crească capacitatea și se vor rezuma la o forță de muncă redusă.
”Pe măsură ce firmele se bazează mai mult pe tehnologie, automatizare și activități cu valoare mai mare, creșterea economică va fi din ce în ce mai mult determinată de o producție per angajat mai mare, mai degrabă decât de absorbția unui număr mai mare de angajați”, concluzionează Valentin Tătaru, economist-șef ING România.
