Decizia S&P înseamnă că România rămâne în categoria „investment grade”, importantă pentru accesul statului la finanțare și pentru costurile la care acesta se poate împrumuta. BBB- este însă cel mai redus calificativ din această categorie, iar următoarea treaptă, BB+, ar muta ratingul în zona nerecomandată investițiilor.
Agenția de rating S&P a reconfirmat astăzi ratingul suveran al României la nivelul „BBB-” cu perspectivă negativă, menținând România în categoria țărilor recomandate investițiilor, anuntă ministerul de Finante.
Evaluarea reflectă progresele înregistrate în implementarea programului de ajustare fiscală, care au contribuit la reducerea deficitului bugetar și confirmă faptul că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. S&P evidențiază, de asemenea, nivelul foarte ridicat al investițiilor publice, susținute într-o proporție importantă de fondurile europene, ca principal sprijin pentru activitatea economică în acest an.
În același timp, S&P a menținut perspectiva negativă, subliniind riscurile ridicate de implementarea consolidării fiscale în perioada 2027-2028 și posibilele efecte negative ale instabilității politice. În contextul persistenței unui deficit de cont curent ridicat, al necesarului important de finanțare externă și al sensibilității României la schimbările în încrederea investitorilor și în condițiile de finanțare.
„Odată cu decizia S&P, închidem un ciclu important de evaluări început în vară și reușim să păstrăm România în categoria investment grade, în ciuda unui context politic complicat și a unei perioade prelungite de interimat guvernamental. Este un rezultat important, dar nu este suficient. Următoarele obiective sunt vitale sunt încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și construcția unui buget credibil pentru 2027. De acestea vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor. Dacă păstrăm disciplina în execuția bugetară din 2027 și rămânem prudenți în perspectiva lui 2028, putem crea condițiile pentru revenirea perspectivei de rating la stabile.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
S&P estimează că deficitul bugetar al României va scădea la 6,25% din PIB în 2026
Potrivit agenției, rezultatele obținute de România în anul 2025 și pe parcursul anului 2026 au fost notabile în ceea ce privește ritmul consolidării fiscale. S&P estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,25% din PIB în anul 2026, cu aproape un punct și jumătate procentual sub nivelul înregistrat în anul 2025, pe fondul disciplinei în ceea ce privește cheltuielile publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor bugetare.
Menținerea ratingului de credit al României în categoria recomandată investițiilor a ținut cont de faptul că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor Uniunii Europene (UE) au rămas în grafic pentru anul 2026, în condițiile în care fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au ajuns la rate de absorbție de peste 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi.
S&P avertizează asupra riscurilor politice. Bugetul pentru 2027-2028 devine esențial
Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care S&P le identifică în implementarea programului de consolidare fiscală asumat de țara noastră în cadrul procedurii de deficit excesiv a UE. Agenția consideră astfel că blocajul politic prelungit și riscul unor compromisuri politice suboptimale, adoptate în ultimul moment, ar putea periclita reducerea preconizată a deficitelor gemene ale României până în anul 2029.
S&P consideră că perioada imediat următoare va fi esențială pentru desemnarea cu succes a unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028.
Agenția subliniază că formarea unui guvern susținut de o majoritate și adoptarea unui cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei de consolidare fiscală. În scenariul de bază al agenției, România va reuși să formeze un guvern care să adopte un asemenea cadru.
Datoria publică ar urma să depășească 60% din PIB în 2027
Agenția evidențiază că necesarul mare de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile, care sunt estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028, datoria publică netă estimându-se să urce la peste 60,0% din PIB în 2027.
Totodată, S&P apreciază că profilul de credit al României rămâne constrâns de nivelul ridicat al deficitului structural de cont curent, estimat la 7,5% din PIB în 2026, respectiv la 7% din PIB în 2027.
Ce ar putea determina S&P să îmbunătățească ratingul României
S&P subliniază că perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce, stopând astfel deteriorarea bilanțurilor guvernamentale și externe. Un asemenea scenariu ar fi susținut, în opinia agenției, de un plan de politici publice credibil pe termen mediu, eventual fundamentat pe un consens politic larg, și de o relansare a creșterii economice.
„Agenția analizează deja capacitatea României de a continua acest parcurs în 2027 și 2028. Prioritatea absolută este construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, care să continue reducerea deficitului fără să compromită premisele relansării economice.
Avem nevoie de consens politic în jurul acestor obiective pentru ca traiectoria fiscală a României să nu fie pusă sub semnul întrebării de blocaje politice sau de ciclul electoral. Ambiția noastră nu trebuie să se oprească la protejarea calificativului de investiții. Trebuie să creăm condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, în timp, pentru îmbunătățirea ratingului și reducerea costurilor de finanțare ale României”, a completat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
În ce condiții ar putea S&P să retrogradeze România
Pe de altă parte, S&P a avertizat că ar putea revizui în scădere ratingurile României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, survenit în urma destrămării coaliției în mai 2026, ar îngreuna reducerea deficitului fiscal în anii 2027 și 2028.
Potrivit agenției, există riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale și de politici credibile nu doar să compromită consolidarea bugetară, ci și să amplifice riscuri mai largi, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creșterea costurilor de finanțare și intensificarea presiunilor asupra balanței de plăți.
Totodată, S&P a precizat că ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingului în cazul în care presiunile externe s-ar intensifica, de exemplu, dacă perturbările de pe piața energiei ar compromite așteptările privind inflația pe termen mediu în România, afectând totodată semnificativ creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale.
Evaluările agențiilor internaționale de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei și influențează condițiile în care statul, companiile și instituțiile financiare se pot finanța de pe piețele financiare.
Menținerea calificativului României în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului larg la finanțare în condiții competitive și reflectă încrederea acordată economiei românești în contextul continuării procesului de consolidare fiscală și al implementării reformelor asumate. Reconfirmarea de astăzi arată însă și foarte clar că păstrarea acestei poziții depinde de continuitatea consolidării fiscale, de predictibilitatea politicilor publice și de capacitatea României de a construi un cadru bugetar credibil pentru anii următori.
Nazare: România ar trebui să-și propună mai mult decât menținerea ratingului
Menținerea ratingului nu ar trebui să rămână însă obiectivul României pe termen mai lung. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, declara chiar în această săptămână că România ar trebui să urmărească îmbunătățirea perspectivei și, ulterior, creșterea ratingului.
„Poate că ne-am săturat să fim tot timpul pe ultima treaptă de junk. Poate vrem să avem o perspectivă de la negativă la stabilă, de la stabil la pozitiv. Poate ne punem ca și obiectiv o creștere a rating-ului, nu doar menținerea lui”, a declarat Nazare la o conferință organizată de BNR, scrie Agerpres.
Ministrul a legat posibilitatea unei îmbunătățiri a perspectivei de construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie ulterior respectat în execuția bugetară.
„Nu avem altă variantă decât să construim un buget credibil pentru 2027, repet, nu pentru ei, pentru noi, ca să ne ținem de acest plan de țară de 10 ani”, a spus ministrul Finanțelor.
O eventuală îmbunătățire a perspectivei de rating ar putea avea efect și asupra costurilor la care România se finanțează. Nazare a explicat că trecerea perspectivei către stabil ar reprezenta „primul semn important” și s-ar putea reflecta în costurile de finanțare.
Deficitul bugetar, principalul argument al României în fața S&P
Înaintea verdictului, Ministerul Finanțelor a pus în centrul discuțiilor cu S&P evoluția deficitului bugetar. Nazare declara că România a realizat o ajustare de 1,6% din produsul intern brut (PIB) față de execuția bugetară din anul precedent, echivalentă cu aproape 27 de miliarde de lei.
„E prematur și nu vreau să dau pronosticuri, pentru că situația e complicată datorită turbulențelor politice, dar avem un argument forte, execuția bugetară. O ajustare de 1,6% din PIB față de execuția anului trecut, aproape 27 de miliarde, este un argument foarte puternic”, declara ministrul înaintea publicării raportului.
Problema României nu este însă rezolvată odată cu verdictul S&P. Bugetul pentru 2027 și continuarea reducerii deficitului vor deveni următoarele teste pentru credibilitatea fiscală a țării.
Nazare a avertizat săptămâna aceasta că România nu își permite o pauză în procesul de consolidare fiscală, în condițiile în care deficitul trebuie coborât în continuare către 3% din PIB.
Toate cele trei mari agenții țin România pe ultima treaptă recomandată investițiilor
S&P nu este singura agenție care ține România foarte aproape de limita dintre categoria recomandată și cea nerecomandată investițiilor. Fitch Ratings a menținut ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția estima pentru 2026 un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% a Guvernului.
Astfel, cele trei mari agenții internaționale de rating plasează România pe ultima treaptă din categoria „investment grade”.
Perspectiva negativă arată însă că riscul unei retrogradări nu a dispărut. Printre elementele urmărite se numără continuarea reducerii deficitului, evoluția datoriei publice, capacitatea României de a atrage fondurile europene și stabilitatea politică necesară pentru continuarea măsurilor fiscale.
Miza este direct legată și de costurile suportate de stat. Ratingul suveran este unul dintre elementele luate în calcul de investitori atunci când stabilesc randamentul cerut pentru a împrumuta România. O deteriorare a profilului de risc poate conduce la costuri mai mari de finanțare, în timp ce îmbunătățirea ratingului sau a perspectivei poate contribui la reducerea acestora.
