Când ar putea România să adere la euro?
Totodată, Asociația CFA România estimează că orizontul de aderare la zona euro a crescut la peste 13 ani, față de 11 ani în 2024, pe fondul dezechilibrelor fiscale persistente, al inflației ridicate și al deteriorării condițiilor macroeconomice.
Raportul bienal al BCE evaluează progresele înregistrate de România, Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia în vederea adoptării euro şi apreciază că ţările analizate manifestă rezilienţă economică la şocurile externe, dar încă se confruntă cu obstacole în drumul lor către adoptarea monedei unice, se arată în raportul BCE.
Tendinţele sunt mixte în cazul inflaţiei, în timp ce situaţia fiscală se deteriorează în majoritatea ţărilor. În plus, în toate cele cinci ţări, legislaţia nu este pe deplin compatibilă cu cerinţele juridice privind adoptarea euro, susţine BCE.
Războaiele au pus bețe în roate proceselor de aderare la euro
Unul dintre factorii determinanţi care frânează convergenţa economică este impactul economic al şocurilor externe, inclusiv războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, tensiunile comerciale globale şi izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În pofida acestor provocări externe, activitatea economică în ţările analizate a fost rezilientă, însă ritmul de creştere economică a fost diferit de la o ţară la alta. În perioada următoare, perspectivele economice sunt afectate de tensiunile geopolitice sporite, apreciază BC.
Războiul din Orientul Mijlociu a contribuit la amplificarea volatilităţii pe pieţele internaţionale ale energiei şi la majorarea costurilor cu energia, accentuând incertitudinile cu privire la perspectivele economice. Aceste evoluţii au avut deja efecte vizibile asupra inflaţiei şi a indicatorului de încredere în economie, putând afecta creşterea activităţii economice în viitor. Cu toate că gradul de sensibilitate şi expunerile directe ale acestor economii la şocurile energetice s-au redus în timp şi sunt mai mici în prezent decât în 2022, implicaţiile economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata şocului energetic actual, precum şi de amploarea efectelor sale indirecte şi de runda a doua.
În privinţa criteriului stabilităţii preţurilor, trei dintre cele cinci ţări analizate au înregistrat o rată medie anuală a inflaţiei superioară valorii de referinţă de 2,7%. Inflaţia s-a situat la un nivel considerabil superior valorii de referinţă în România şi peste această valoare, deşi într-o măsură mai mică, în Ungaria şi Polonia. În Republica Cehă şi Suedia, inflaţia a rămas sub valoarea de referinţă. Valoarea de referinţă se calculează pe baza ratelor medii ale inflaţiei înregistrate în cele trei state membre cu cele mai bune rezultate în ultimele 12 luni, respectiv Cipru (0,9%), Franţa (1,2%) şi Danemarca (1,6%), la care se adaugă 1,5 puncte procentuale. Niciunul dintre statele membre nu a fost identificat ca fiind o posibilă excepţie în ceea ce priveşte excluderea din calculul valorii de referinţă, se arată în raport.
Deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea ţărilor analizate
De la Raportul de convergenţă din 2024, deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea ţărilor analizate, ponderile datoriei publice în PIB înregistrând o creştere semnificativă în unele cazuri. În 2025, deficitul bugetar a depăşit valoarea de referinţă de 3% din PIB în Ungaria, Polonia şi România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referinţă (60%) în toate ţările analizate, cu excepţia Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecţii ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va creşte peste valoarea de referinţă atât în Polonia, cât şi în România.
De la publicarea Raportului de convergenţă 2024, numărul ţărilor aflate sub incidenţa unei proceduri de deficit excesiv a ajuns la trei, României alăturându-i-se Ungaria şi Polonia. Potrivit proiecţiilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste state nu îşi va reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB înainte de sfârşitul anului 2027.
România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost iniţiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030. De asemenea, în luna iulie 2024 au fost iniţiate proceduri de deficit excesiv pentru Ungaria şi Polonia, din cauza unor deficite care au depăşit valoarea de referinţă de 3% din PIB în 2023, situându-se la 4,7% şi, respectiv, 7,3%: termenele pentru corectarea deficitelor au fost stabilite pentru 2026 şi, respectiv, 2028.
Niciuna dintre monedele ţărilor analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II)
Referitor la criteriul cursului de schimb, niciuna dintre monedele ţărilor analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar monedele unora dintre acestea au consemnat fluctuaţii ample faţă de euro pe parcursul ultimilor ani, informează BCE.
În ceea ce priveşte criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, trei dintre cele cinci ţări analizate au înregistrat o medie pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung superioară valorii de referinţă de 5,1%. Acestea au fost Polonia (5,4%), Ungaria (6,7%) şi România (6,7%), ratele dobânzilor pe termen lung ale acestora depăşind, de asemenea, valoarea de referinţă din Raportul de convergenţă 2024. Valoarea de referinţă se calculează pe baza mediei pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung înregistrate de cele trei state membre cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei, respectiv Danemarca (2,6%), Cipru (3,1%) şi Franţa (3,5%). Prin urmare, rata medie a dobânzii este de 3,1% şi, prin adăugarea a 2 puncte procentuale, valoarea de referinţă este de 5,1%, se arată în raport.
Calitatea instituţiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergenţă. Consolidarea instituţiilor şi a guvernanţei ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria şi România. Cu excepţia Suediei, indicatorii publicaţi de organizaţiile internaţionale sugerează că ţările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce priveşte calitatea instituţiilor şi a guvernanţei.
Referitor la compatibilitatea legislaţiei naţionale cu Tratatele şi Statutul SEBC şi al BCE, niciuna dintre cele cinci ţări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerinţele privind adoptarea euro, a indicat BCE.
Raportul de convergenţă al BCE analizează, la fiecare doi ani sau la solicitarea unei ţări, convergenţa economică şi juridică a statelor membre ale UE din afara zonei euro care fac obiectul unei derogări. Acesta evaluează gradul de realizare a unei convergenţe economice sustenabile cu zona euro, de compatibilitate a legislaţiei naţionale cu cadrul juridic al UE şi de îndeplinire a obligaţiilor statutare impuse băncilor centrale naţionale respective. Având în vedere că beneficiază de o clauză de neparticipare, Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepţia unei solicitări exprese din partea acestei ţări.
Data-limită pentru transmiterea datelor statistice incluse în actuala ediţie a Raportului de convergenţă a fost 17 iunie 2026. Perioada de referinţă corespunzătoare atât criteriului privind stabilitatea preţurilor, cât şi celui privind ratele dobânzilor pe termen lung este iunie 2025-mai 2026. Pentru cursurile de schimb, perioada de referinţă este 18 iunie 2024-17 iunie 2026. Datele istorice privind poziţiile fiscale acoperă intervalul până în anul 2025.
Prognozele se bazează pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 şi pe cele mai recente programe de convergenţă ale ţărilor analizate, precum şi pe alte informaţii considerate relevante pentru realizarea unei analize anticipative a caracterului sustenabil al procesului de convergenţă.
