Cum funcționează LexiScor: Copiii nu refuză poveștile, ci nepotrivirea textului cu etapa în care se află
Sistemul pornește de la ideea că dificultatea unei cărți trebuie corelată cu nivelul la care se află copilul, astfel încât lectura să nu devină frustrantă, dar nici prea simplă.
Editura Gama a lansat LexiScor, un sistem care încearcă să calibreze dificultatea cărților și să-i ajute pe profesori și părinți să aleagă lectura potrivită pentru nivelul fiecărui copil.
Platforma digitală LexiScor s-a lansat în luna septembrie, iar Biblioteca LexiScor cuprinde deja peste 300 de cărți evaluate riguros, care acoperă toate modulele anului școlar, pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a.
Astfel, cadrele didactice și părinții au, pentru prima dată, o metodă sigură de a alege cărți potrivite pentru nivelul de competență al fiecărui copil.
Formula utilizată pentru calcularea scorului a fost construită special pentru limba română și ia în calcul atât lungimea textului, cât și complexitatea acestuia. Potrivit Editurii Gama, peste 9.300 de cuvinte au fost clasificate în funcție de gradul de dificultate.
Un element important este că scorul este acordat cărții, nu copilului. Cu alte cuvinte, LexiScor nu notează și nu clasifică elevul, ci indică nivelul de dificultate al unei lecturi.
„Am creat LexiScor dintr-o nevoie acută observată în școli: aceea de a oferi copiilor texte adaptate exact capacităților lor reale, pentru a combate din rădăcină analfabetismul funcțional și teama de lectură", a precizat fondatoarea editurii.
Copiii nu refuză poveștile, ci refuză nepotrivirea textului cu etapa în care se află. Când primesc cartea potrivită, avansează firesc, pas cu pas, cu bucurie și autonomie
- Diana Mocanu, fondatoare și CEO Printco -Editura Gama -
Platforma este concepută atât pentru profesori și copii, cât și pentru părinți
Mai exact, învățătorii pot aloca lecturile aferente unui modul școlar, iar după citirea unei cărți elevii completează un test digital cu zece întrebări pentru verificarea înțelegerii textului. Răspunsurile sunt corectate automat.
Un rezultat mai mic de 80% este tratat de sistem ca un indiciu că textul ar putea fi prea dificil în acel moment. Testul poate fi reluat, fără ca rezultatul să fie folosit pentru ierarhizarea elevilor.
Pentru copii, platforma introduce și elemente de gamificare. Fiecare elev are propriul spațiu în care găsește cărțile recomandate și testele, își poate marca lecturile preferate și poate obține insigne sau elemente de colecționat pe măsură ce avansează.
Părinții pot vedea, la rândul lor, recomandările profesorului, preferințele de lectură ale copilului și rezultatele obținute la teste.
De ce contează nivelul de citire: Un algoritm nu a salvat niciodată un copil, un profesor, da!
Miza unui astfel de sistem este mai mare decât simpla încurajare a lecturii. România continuă să aibă probleme serioase în ceea ce privește competențele de citire ale elevilor.
Potrivit datelor obținute la testele PISA, aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la citire.
LexiScor încearcă să intervină mult mai devreme, încă din primii ani de școală, când copiii își formează relația cu lectura.
„Dincolo de orice algoritm sau sistem matematic, o spun mereu: un algoritm nu a salvat niciodată un copil; un profesor, da. Tehnologia noastră este aici doar pentru a susține vocația cadrului didactic”, spune Diana Mocanu.
Ce relevanță au testele PISA pentru România
Rezultatele PISA 2025 indică o deteriorare a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe de bază evaluate. Cea mai mare scădere față de ediția din 2022 apare la Citire, unde România pierde 16 puncte.
48% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înțelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală și să găsească informațiile cerute, arată raportul PISA 2025. Țara noastră rămâne totodată în partea de jos a clasamentului Uniunii Europene.
Rezultatele ediției PISA 2025, publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), citate de Edupedu.ro, arată o scădere a performanțelor elevilor români de 15 ani la toate cele trei competențe de bază evaluate:
Cea mai puternică scădere se înregistrează la Citire, unde România pierde 16 puncte față de ediția din 2022.
În clasamentul european, România rămâne pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea doar a Bulgariei și Ciprului. Elevii români au obținut rezultate medii mai slabe decât cei din țări care nu fac parte din UE, precum Muntenegru, Albania și Serbia.
