Volatilitatea de pe piețele internaționale, influențată direct de durata conflictului din Orientul Mijlociu
La ora actuală, nu se mai pune sub semnul întrebării dacă piețele vor fi destabilizate de conflictul pornit în Iran și în țările din jur, ci cât va dura acest nou conflict armat. Bursele reacționează deja la volatilitate, însă creșterile de prețuri vor fi influențate de durata luptelor. Asta este valabil inclusiv pentru carburanți, unde situația este perturbată de mai mulți factori printre care se numără blocarea Strâmtorii Ormuz și limitarea producției în Qatar, după oprirea producției la rafinăria Aramco din Ras Tanura.
Prețul țițeiului Brent urcase la peste 84 de dolari în cursul zilei de ieri, odată cu știrea închiderii Strâmtorii Hormuz. Prin această strâmtoare trece zilnic aproximativ 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat din lume, iar traficul de tancuri petroliere pe această cale navigabilă s-a oprit aproape complet. Prețurile futures ale gazelor naturale europene au atins 60 de euro pe MWh pe fondul perturbărilor de Qatar, în contextul în care vinerea trecută, înainte de atacuri, prețul era de aproape 32 de euro pe MWh, arată o analiză eToro.
„Dacă aprovizionarea cu petrol la nivel global continuă în ciuda riscurilor de securitate și a costurilor de asigurare mai mari, piețele vor trata probabil situația ca fiind temporară. Prețurile petrolului pot crește brusc, dar probabil nu vor rămâne mult timp ridicate, cu excepția cazului în care stocurile scad semnificativ. Orice impact asupra inflației ar fi limitat și de scurtă durată”, a declarat Bogdan Maioreanu, analist eToro.
„Dacă aprovizionarea cu petrol este grav perturbată – din cauza întârzierilor majore în tranzit, a anulării contractelor sau a amenințărilor credibile la adresa securității – impactul devine economic, nu doar psihologic. În acest caz, prețurile petrolului ar putea crește rapid până la 80-110 de dolari și ar rămâne ridicate. Așteptările inflaționiste ar crește, deoarece costurile mai mari ale energiei se reflectă în prețurile de transport, de producție și de consum”, a adăuga analistul. Despre acest risc a vorbit inclusiv de ministrul Energiei, deși Ivan inițial socotise ca fiind „minciuni sfruntate” teoriile conform cărora carburanții din România ar putea urca până la 10 lei/litru.
„Piața mondială a petrolului a intrat în acest conflict într-o poziție de relativă supraofertă. OPEC+ a anunțat o creștere a producției cu 220.000 de barili pe zi pentru luna aprilie, iar marile țări consumatoare, precum SUA și China, dețin rezerve strategice semnificative. Arabia Saudită dispune, de asemenea, de capacitatea de transport prin conducte pentru a redirecționa o parte din exporturi în afara Golfului. Acest lucru oferă o soluție parțială, dar acestea sunt măsuri de protecție pe termen scurt, mai degrabă decât soluții pe termen lung”, a spus Maioreanu.
România, într-o poziție fragilă pentru că importă mult petrol și din cauza curentului inflaționist și al deficitului
România acoperă doar o treime din necesarul intern de țiței procesat din surse interne, în timp ce restul cantității provine din import. În contextul perturbărilor de furnizare, asta poate fi o problemă pentru țara noastră, care oricum este ușor vulnerabilă la șocuri inflaționiste provocate de creșteri ale prețurilor la carburanți - inflația în țara noastră fiind deja de două cifre.
„Aflată în prezent într-o recesiune tehnică, România este vulnerabilă la riscul șocurilor externe, inclusiv la volatilitatea prețurilor la energie și la perturbările politicii comerciale care afectează canalele de export ale UE, ceea ce ar putea prelungi faza de recesiune”, a explicat analistul eToro. România ar putea resimți efectele războiului pe mai multe coordonate: de la prețurile la pompă până la o creștere a inflației din cauza prețurilor la combustibili și energie, care se răsfrâng asupra costurilor de transport și asupra altor categorii de produse și servicii.
„În ultimul său raport, BNR prevede deja că inflația din al doilea trimestru al acestui an va depăși proiecția inițială, principalii factori responsabili fiind efectele de bază din segmentul energetic, precum și creșterea prețurilor anumitor mărfuri și alimente de bază. Efectul actual al crizei din Orientul Mijlociu ar putea îngreuna și mai mult misiunea Băncii Naționale a României de a menține inflația sub control”, a subliniat Maioreanu.
În acest context complex intră și costurile cu transportul carburanților. Într-un comunicat, grupul maghiar Mol a făcut vorbire despre faptul că tarifele aplicate de compania croată de transport de țiței JANAF, această situație însă nu afectează direct România. JANAF transportă țiței mai ales pentru clienți din Europa centrală, de la terminalul său maritim situat pe insula Krk din Croația. Totuși, cu tarife de trei ori mai mari decât costurile din Italia, Germania sau Austria, situația respectivă arată că inclusiv în Europa, departe de Orientul Mijlociu, pot exista perturbări evidente de preț.
Conform Hotnews.ro, care citează cifre INS, 77% din țițeiul procesat în România provine din import. Concret, pe cifre, în 2025 au ajuns în rafinăriile din România aproximativ 11,4 milioane de tone de țiței, dintre care doar 2,5 milioane de tone din surse interne. Valoarea totală a importurilor a depășit 4,15 miliarde de euro.
Kazahstan este, de departe, principalul partener al României în acest domeniu, cu 5,4 milioane tone livrate, în valoare de aproape 2,48 miliarde euro. Aceasta înseamnă peste 50% din valoarea totală a importurilor de țiței. Pe locul al doilea se află Azerbaidjan, cu 1,4 milioane tone, în valoare de aproximativ 715 milioane euro, urmat de Libia, care a furnizat aproape 800.000 de tone, pentru circa 390 milioane euro.
România apare cu importuri mari de motorină, potrivit cifrelor INS transmise la solicitarea HotNews. Anul trecut a importat 2,09 milioane tone de motorină standard, plătind 1,31 miliarde euro. În același timp a exportat 984 mii tone, în valoare 631,1 milioane euro.
