Rafinăria Petrobrazi, nouă instalație de producție pentru biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație

Sursǎ foto: OMV Petrom

Rafinăria Petrobrazi, nouă instalație de producție pentru biodiesel și combustibil sustenabil pentru aviație

Cuprins Articol:
O nouă instalaţie la Rafinăria Petrobrazi va produce 250.000 de tone de biodiesel sustenabil (HVO) şi combustibil sustenabil pentru aviaţie (SAF) din 2028, investiţia fiind de 750 de milioane de euro, iar România devine, astfel, primul producător din Europa de Sud-Est şi Centrală pe acest segment, scrie Agerpres.

Noua instalație, o premieră pentru România. Cât SAF se va produce la noi

„Când vorbim despre transport, trebuie să înţelegem şi relevanţa acestor molecule care pot ajuta în această tranziţie. De asemenea, trebuie să ne uităm, atunci când discutăm despre decarbonizarea transporturilor, la care parte este foarte dificil de realizat prin electro-mobilitate. Aici vorbim despre transportul greu (heavy duty) şi despre sectorul aviaţiei. A fost menţionat anterior HVO şi SAF, HVO fiind biodieselul sustenabil, iar SAF combustibilul sustenabil pentru aviaţie”, a transmis Radu Căprău, membru în Directoratul OMV Petrom, într-o conferință.

„Am luat decizia de a investi într-o astfel de instalaţie în rafinăria Petrobrazi, care va produce 250.000 de tone de HVO şi SAF în 2028, deci la mijlocul anului 2028. Acest lucru face ca OMV Petrom şi Rafinăria Petrobrazi să fie primul producător din regiune, Europa de Sud-Est şi Centrală, aş îndrăzni să spun, până în 2028. Este un angajament semnificativ, deoarece vorbim despre 750 de milioane de euro care vor fi investiţi în următorii ani, iar noi suntem în plină implementare. Instalaţia este în curs de implementare completă pentru a fi finalizată în 2028", a precizat Căprău.

Investiția a fost anunțată pentru prima oară în 2024, compania reconfirmându-și angajamentul față de tranziția „verde” și producția de combustibili sustenabili. Oficialul OMV Petrom a susţinut că, deşi oamenii îşi doresc să conducă mai "verde", nu sunt dispuşi să plătească pentru asta, iar sensibilitatea pentru preţ rămâne ridicată.

Combustibili mai prietenoși cu mediul înseamnă costuri mai mari de alimentare

„"Dacă ne uităm la cadrul de reglementare, este un cadru foarte vast. Vorbim despre RED 2, RED 3, RED 4 în curând (directive europene privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile n.r.), cel mai probabil. Directiva privind calitatea combustibililor, ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii - n.r.), ReFuelEU, maritim, emisii de metan, multe... Când vorbim despre transport, cel mai tangibil şi cu cel mai mare impact este, desigur, ţinta de reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră - n.r.) pentru 2030, precum şi ţintele de amestec pe care trebuie să le îndeplinim până în 2030. Pentru acestea, biocombustibilii şi 'waste to hydrocarbons' reprezintă cu siguranţă un contributor semnificativ”, a spus Căprău.

„Acesta ar fi primul aspect. În al doilea rând, vedem un suport selectiv venind din partea companiilor. Unele companii cer din ce în ce mai mult combustibili sustenabili, dar, aşa cum am spus, este relativ selectiv - sunt companii care fac parte din grupuri internaţionale şi care urmează ambiţiile corporative. În schimb, când vorbim despre consumatorul final, suportul este limitat. Oamenii ar vrea să fie mai "verzi" şi să conducă mai "verde", dar nu sunt dispuşi să plătească pentru asta. Sensibilitatea la preţ a consumatorului rămâne ridicată", a punctat reprezentantul OMV Petrom,” a adăugat acesta. 

„"Şi, evident, biocombustibilii sunt mai scumpi decât produsele fosile. Asta înseamnă că avem nevoie de suport financiar, de granturi şi de sprijin pentru consumatorii finali. Un aspect important menţionat anterior este accesibilitatea (affordability). Cât de accesibilă este această tranziţie? Care este costul tranziţiei? Am menţionat anterior despre ETS. ETS1 este practic sistemul european de comercializare a certificatelor pentru CO2 emis în producţie. Dar ETS2 urmează să intre în următorii ani. Este vorba despre povara de CO2 care trebuie transferată în piață pentru fiecare tonă de fossil fuel”, a spus specialistul.

Aceasta trebuia să intre în 2027, a fost amânată pentru 2028 şi va aduce un cost pentru România de aproximativ un leu pe litru - ceea ce este mult. Cel mai probabil România nu a fost singura ţară care a realizat acest lucru, motiv pentru care a fost amânat pentru 2028. Dar există şi alte elemente legate de asta. De exemplu, pe siturile de producţie din România, unde suntem un producător semnificativ de petrol şi gaze, o parte din gazul utilizat în producţie este transformat în energie electrică, care merge înapoi în producţie, şi ar trebui să plătim pentru acest gaz folosit în "gas-to-power onsite" sub ETS2. Este o dublă taxare. 

Personalizate pentru tine