Energia nucleară pierdută este compensată prin producție internă și importuri
Premierul susține că, în prezent, sistemul energetic național este stabil și nu există riscuri pentru alimentarea cu energie electrică.
Bolojan precizează că oprirea Unității 2 a dus la pierderea unei capacități de aproximativ 650 MW, echivalentul a aproape 10% din consumul național. Pentru compensarea acestei capacități sunt folosite producția hidro, eoliană și pe cărbune, precum și importurile de energie.
„Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național.
Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri. Am notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și avem o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW”, a transmis Ilie Bolojan pe Facebook.
Premierul le-a mulțumit și românilor care și-au redus consumul de energie în special în orele de seară.
„Mulțumesc celor implicați în acest efort și tuturor românilor care au înțeles să-și reducă seara consumul”, a mai scris Bolojan.
Bolojan: „România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor”
Premierul susține însă că problemele actuale din sectorul energetic nu pot fi rezolvate doar prin măsuri de urgență.
„Dar România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung”, a transmis Bolojan.
Acesta afirmă că deciziile privind investițiile și politicile energetice își produc efectele după mai mulți ani și critică lipsa unor investiții despre care spune că ar fi trebuit prioritizate mai devreme.
„În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2–3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere”, a evidențiat Ilie Bolojan.
Proiectul Bala 2, deblocat de Guvern
Bolojan a anunțat că a semnat decizia pentru constituirea unui grup interministerial care să se ocupe de deblocarea proiectului Bala 2.
„Am semnat azi decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă.
Proiectul cuprinde o serie de lucrări hidrotehnice, lucrări de dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, realizarea investiției ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape o dublare a debitului”, a anunțat Bolojan pe Facebook.
Studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani
Potrivit lui Bolojan, studiul de fezabilitate pentru proiectul Bala 2 a fost început în urmă cu aproximativ 10 ani.
Din 2024, proiectul ar avea toate avizele și aprobările necesare, inclusiv hotărârea de Guvern privind indicatorii investiției. Premierul susține însă că proiectul nu a fost considerat prioritar și nu a primit finanțarea necesară.
„Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea”, a transmis Bolojan.
Administrația Fluvială de la Galați urmează să organizeze licitația pentru proiectare și execuție.
Lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani
Premierul estimează că, în cazul în care proiectul este deblocat și lucrările avansează conform planului, investiția ar putea fi finalizată în aproximativ trei ani.
„Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4”, a declarat Bolojan.
Acesta susține că o astfel de investiție ar reduce vulnerabilitatea centralei de la Cernavodă în cazul unor perioade de secetă severă și al scăderii debitului Dunării.
Bolojan critică amânarea investițiilor
Premierul afirmă că situația actuală este determinată atât de seceta din bazinul Dunării, cât și de lipsa unor investiții pe termen lung.
Potrivit acestuia, dacă lucrările pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost realizate mai devreme, centrala nucleară ar fi putut continua să funcționeze, iar producția nucleară ar fi acoperit o parte importantă din necesarul de energie al României.
„Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine”, a transmis premierul.
