Procesul de pornire s-a încheiat la două zile după reconectarea unității la Sistemul Energetic Național, realizată vineri, 6 noiembrie. De atunci, reactorul și-a crescut producția până la atingerea puterii nominale.
Nuclearelectrica precizează că toate manevrele au fost efectuate conform procedurilor de operare ale centralei, fără impact asupra securității nucleare, personalului sau populației.
Revenirea după peste trei luni de oprire
Unitatea 1 fusese oprită controlat pe 28 iulie, din cauza debitului scăzut al Dunării. La jumătatea lunii august a fost deconectată și Unitatea 2. Procedurile de repornire a primului reactor au început pe 4 noiembrie, după îndeplinirea condițiilor minime necesare.
În timpul vizitei de sâmbătă la Cernavodă, premierul Luca Niculescu a estimat pierderile din cele trei luni la aproximativ un miliard de lei, echivalentul a circa 200 de milioane de euro. El a afirmat că reluarea producției va reduce presiunea asupra sistemului energetic și necesarul de import, în special la orele de vârf.
Proiectul pentru alimentarea cu apă devine prioritar
Premierul a anunțat prioritizarea proiectului Bala 2, destinat creșterii cantității de apă care ajunge la centrală. Potrivit declarațiilor sale, proiectul ar urma să asigure apa pentru răcirea Unităților 1 și 2, precum și a viitoarelor Unități 3 și 4.
În privința Reactorului 2, Niculescu a anunțat pentru luni o analiză a situației și a posibilității repornirii, fără să avanseze un termen.
Unitatea 1 a marcat începutul producției de energie nucleară în România, în decembrie 1996, și urmează să intre într-un proces de retehnologizare. Potrivit Nuclearelectrica, după finalizarea lucrărilor, în jurul anului 2030, aceasta va putea furniza energie în sistem pentru încă 30 de ani.
