Scăderea nivelului apei a dus deja la oprirea unei unități a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, iar autoritățile avertizează că și cel de-al doilea reactor ar putea fi oprit. În acest scenariu, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de energie și ar trebui să își majoreze importurile la peste 2.500 MW în orele de seară.
Debitul Dunării a scăzut la mai puțin de jumătate din nivelul normal
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă și ar putea să mai scadă cu încă 100 de metri cubi pe secundă.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s, cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s”, a precizat Bolojan.
Nivelul redus al fluviului a afectat zona de aducțiune a apei către centrala de la Cernavodă, unde apa este folosită pentru funcționarea și răcirea în condiții de siguranță a unităților nucleare.
Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 în dimineața zilei de 28 iulie 2026, după ce parametrii asociați nivelului Dunării s-au apropiat de limitele de exploatare. Compania a precizat că măsura are caracter preventiv și nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul.
Oprirea ambelor reactoare ar elimina 20% din producția de energie
Unitatea 2 a rămas în funcțiune, însă continuarea scăderii nivelului Dunării poate determina oprirea acesteia, a avertizat Bolojan.
„Am oprit un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria. Pe fondul tendinței de scădere, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Am pierde aproximativ 20% din producția de energie la nivel național”, a declarat acesta.
Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica și are două unități CANDU, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW. În condiții normale de funcționare, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
Presiunea asupra sistemului este amplificată și de producția mai redusă a hidrocentralelor. Potrivit lui Bolojan, scăderea debitelor râurilor limitează capacitatea producătorilor hidro de a suplimenta rapid energia livrată în rețea.
Importurile ar putea crește de la 1.700 MW la peste 2.500 MW
În prezent, România importă aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum normal care depășește 7.000 MW. O eventuală oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar majora semnificativ necesarul de energie din exterior.
„Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară, importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW”, a explicat Ilie Bolojan.
Problema este că seceta și debitele scăzute afectează și țările vecine, ceea ce crește concurența regională pentru energia disponibilă la import.
„Acest lucru se întâmplă și în țările vecine. Am discutat măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”, a precizat Bolojan.
România cere ajutor energetic de urgență din Ucraina
Una dintre soluțiile discutate de autorități este obținerea unui sprijin temporar din Ucraina, în special în intervalele de seară, când consumul rămâne ridicat, iar producția de energie fotovoltaică scade.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a declarat Bolojan.
Discuțiile anunțate nu reprezintă încă un acord final privind cantitățile de energie care ar putea fi furnizate sau perioada în care sprijinul ar urma să fie disponibil.
Transelectrica este operatorul de transport și de sistem al României și are responsabilitatea de a menține funcționarea în siguranță a sistemului electroenergetic național. Compania echilibrează în timp real producția și consumul de electricitate, inclusiv prin utilizarea mecanismelor pieței de echilibrare.
Capacitățile solare, eoliene și de stocare vor fi autorizate în regim de urgență
Pe plan intern, autoritățile au solicitat tuturor capacităților disponibile să funcționeze la nivel maxim. În paralel, ANRE și Transelectrica vor încerca să introducă rapid în sistem proiectele energetice care sunt finalizate, dar nu au parcurs încă toate procedurile de autorizare.
Măsurile anunțate includ:
- funcționarea la capacitate maximă a unităților de producție disponibile;
- autorizarea în regim de urgență a capacităților finalizate;
- introducerea rapidă în producție a unor proiecte fotovoltaice și eoliene;
- utilizarea suplimentară a capacităților de stocare a energiei.
„Pentru a putea crește cu 100-200 MW producția, ANRE și Transelectrica vor autoriza în procedură de urgență toate capacitățile finalizate, pentru a putea intra imediat în producție. Este vorba despre fotovoltaice, eolian și stocare”, a precizat Bolojan.
Cei 100-200 MW suplimentari ar acoperi însă doar o parte redusă din deficitul care s-ar produce în cazul opririi Unității 2 de la Cernavodă.
Bolojan cere populației și companiilor să reducă voluntar consumul
Guvernul mizează și pe reducerea voluntară a consumului în orele de seară. Apelul este adresat atât populației, cât și companiilor și instituțiilor publice.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii și autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare”, a declarat Ilie Bolojan.
Pentru companiile cu un consum ridicat, apelul poate însemna pregătirea unor planuri temporare de mutare a activităților energofage în afara orelor de vârf, acolo unde procesele operaționale permit acest lucru.
Firmele expuse la prețurile de pe piața angro trebuie să ia în calcul și o volatilitate mai ridicată în intervalele în care România depinde puternic de importuri, mai ales în condițiile în care țările vecine se confruntă cu probleme similare.
Consumul ar putea urca până la 8.000 MW
Autoritățile nu se așteaptă la precipitații importante în următoarele două săptămâni, ceea ce înseamnă că presiunea asupra producției hidro și nucleare poate continua.
În același timp, temperaturile ridicate pot majora consumul de electricitate, în special prin utilizarea sistemelor de climatizare.
„Estimările noastre sunt că, pe fondul secetei, nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Este posibil ca nivelul consumului să crească până la 8.000 MW”, a afirmat Bolojan.
Premierul a avertizat că disponibilitatea importurilor nu este garantată, deoarece statele din regiune încearcă să își acopere propriile deficite de producție.
„Este o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a concluzionat Ilie Bolojan.
