„Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal”
"Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional.
Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional, iar necesarul de consum este acoperit în condiţii normale printr-un mix de resurse: producţie hidro, producţie eoliană, capacităţi de rezervă pe cărbune şi importuri de energie electrică", se arată în comunicat.
România dispune, la acest moment, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf de joi seara este estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel care se încadrează în capacităţile comerciale disponibile.
"În seara precedentă, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Naţional. Pentru ziua de astăzi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW. România dispune de rezerve suplimentare de producţie, care pot fi puse la dispoziţia Sistemului Electroenergetic Naţional în funcţie de evoluţia situaţiei şi de necesităţile operative.
Acestea includ capacităţi pe gaze naturale, cărbune, producţie hidro, solară şi eoliană, precum şi sisteme de stocare în baterii. Printre resursele aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum şi minimum 300 MW disponibili din producţia Hidroelectrica, în limitele tehnice şi ale resursei de apă disponibile", susţin reprezentanţii ministerului.
Pentru următoarele şapte zile, prognozele indică şi un aport relevant al producţiei eoliene, cu o producţie medie estimată de aproximativ 525 MW, un maxim estimat de 1.560 MW şi un minim de aproximativ 100 MW.
"Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, monitorizează permanent producţia, consumul, rezervele disponibile şi schimburile transfrontaliere şi adaptează în timp real utilizarea resurselor pentru menţinerea echilibrului şi funcţionarea în siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional", se mai arată în comunicat.
Ministerul Energiei aminteşte că a notificat Comisia Europeană, DG ENER şi Electricity Coordination Group cu privire la evoluţia situaţiei energetice din România şi la măsurile adoptate pentru menţinerea siguranţei în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional. Demersurile au fost realizate în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, care stabileşte obligaţiile statelor membre în cazul apariţiei unor riscuri semnificative pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică.
Astfel, în data de 7 august 2026, Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, în conformitate cu acest Regulament. Notificarea a avut în vedere existenţa unor informaţii concrete şi credibile privind posibilitatea apariţiei unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe şi al impactului acesteia asupra producţiei de energie electrică.
Alerta timpurie a inclus informaţii privind cauzele posibilei crize, măsurile planificate şi întreprinse pentru prevenirea deteriorării situaţiei, precum şi posibila nevoie de asistenţă din partea altor state membre.
Ulterior, în data de 10 august, România a notificat CE situaţia de criză, notificare ce a cuprins cauzele deteriorării semnificative a situaţiei alimentării cu energie electrică, motivele declarării situaţiei de criză, măsurile deja luate sau pregătite pentru atenuarea efectelor acesteia, precum şi necesitatea menţinerii deschise a mecanismelor de cooperare şi asistenţă cu celelalte state membre.
În continuarea acestor demersuri, la 11 august, a avut loc, în format videoconferinţă, o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană - DG ENER în contextul valului persistent de căldură şi al impactului acestuia asupra securităţii aprovizionării cu energie electrică la nivel european.
În cadrul reuniunii, România a prezentat evoluţia situaţiei din Sistemul Electroenergetic Naţional şi a informat partenerii europeni că nivelul excepţional de scăzut al Dunării a determinat oprirea Unităţii 1 CNE Cernavodă la 28 iulie şi că era anticipată şi oprirea Unităţii 2, cu pierderea unei capacităţi suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producţia naţională.
Oprirea Unităţii 2 va creşte necesarul de import
Totodată, a arătat că utilizează cu prioritate măsuri de piaţă, maximizarea producţiei interne disponibile, resursele de stocare şi schimburile comerciale transfrontaliere şi a semnalat că oprirea Unităţii 2 va creşte necesarul de import şi poate impune, dacă evoluţia regională o va cere, utilizarea mecanismelor de sprijin dintre statele membre.
Cu prilejul discuţiilor, a fost prezentată şi evoluţia consumului. Reducerea voluntară observată până în prezent în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW, respectiv circa 3-5%, iar autorităţile au informat că sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru posibilitatea deplasării unor activităţi în afara intervalelor de vârf şi pentru devansarea unor lucrări de mentenanţă.
"România a solicitat Comisiei Europene şi ENTSO-E realizarea unei evaluări regionale actualizate şi clarificări privind disponibilitatea practică a asistenţei de urgenţă între operatorii de transport şi sistem, inclusiv din perspectiva eventualelor constrângeri tehnice, contractuale şi de reglementare.
De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană cu privire la mecanismele disponibile la nivelul Uniunii Europene în eventualitatea deteriorării suplimentare a situaţiei. În cadrul aceleiaşi reuniuni, România a semnalat că, în actualele condiţii, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămaşi din capacităţile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene şi discutat cu structurile europene competente", explică ME.
