Helsinki nu este doar unul dintre orașele cu cel mai bun standard al vieții, poziționându-se mereu pe primele poziții în topurile anuale Happy City Index, ci și unul dintre cele mai sigure atunci când vine vorba de accidentele rutiere. Conform Forbes, în ultimele 12 luni, niciun deces nu s-a consemnat în capitala Finlandei ca rezultat direct al unui incident în trafic.
Ce măsuri au luat autoritățile din Helsinki pentru a crește siguranța în trafic
În Helsinki și în zona metropolitană din împrejurimi circulă peste 800.000 de mașini. Chiar și așa, de anul trecut pe vremea asta și până astăzi, nicio persoană nu a decedat într-un accident rutier, fie că vorbim de pietoni sau de pasagerii din automobile. Informația a fost anunțată de postul de stat din Finlanda, iar cauzele sunt multiple.
Roni Utriainen, un inginer specializat în traficul rutier care colaborează cu Divizia de Mediu Urban a primăriei, a declarat că limitarea vitezei se numără printre măsurile decisive pentru a reduce decesele pe șosea. Astfel, în prezent, peste jumătate dintre toate străzile și bulevardele din Helsinki au o limită de viteză de 30 de km/h (de la 40 km/h în trecut).
În plus, expertul susține că a fost importantă și îmbunătățirea infrastructurii rutiere, cu intersecții mai puțin periculoase, dar și faptul că automobilele și mijloacele de transport în comun devin mai „înteligente”, cu mai multe sisteme active de siguranță (senzori, sisteme de avertizare, de virare automată și de frânare de urgență).
Autoritățile din Helsinki au avut grijă să investească în treceri de pietoni mai sigure, dar și în piste pentru cicliști mai bine demarcate, cu marcaje și semne clare, pentru a proteja mai bine participanții la trafic vulnerabili.
În plus, orașul a fost împânzit cu camere și sisteme de monitorizare automatizată a traficului (70 de noi camere au fost plasate doar anul trecut), iar colaborarea între autorități - inclusiv între municipalitate și poliția rutieră finlandeză - a fost îmbunătățită prin protocoale de interoperabilitate și baze de date inteligente. În plus, Utriainen a subliniat că transportul în comun din Helsinki este de calitate, ceea ce-i face pe cetățeni să-l aleagă în dauna mașinii personale.
Cum se compară Finlanda cu România
Anul trecut, Finlanda a primit premiul cel mare în cadrul indexului „Road Safety Performance Index” (Indexul Siguranței Rutiere - PIN). Premiul este acordat anual de Consiliul European pentru Siguranța în Transporturi și ia în calcul eforturile făcute de orașele din statele membre care au dus la o reducere vizibilă a numărului de răniri și decese pe șosele. În Helsinki, nu doar că decesele au fost zero în ultimele 12 luni de zile, dar s-au redus și accidentele cu răniți.
Politicile publice ale finlandezilor pe partea de siguranță în trafic se ghidează după regulamentul „Vision Zero”, aplicat pentru prima dată în Suedia în anii '90. Acest ghid pune pe primul loc eroarea umană ca principala cauză din spatele producerii accidentelor rutiere. Totuși, abordarea leguitorilor scandinavi este complexă, multristratificată și ia în calcul diverse elemente care favorizează accidentele, pe lângă șoferi. Mai este luată în calcul infrastructura, drumurile, semnele, dar și pietonii, cicliștii, vehiculele grele și cele de transport în comun.
La nivelul Uniunii Europene, în 2023 au murit 7.807 persoane în accidente petrecute în orașe. În Berlin au fost 55 de victime, iar în regiunea Bruxelles, nouă. Prin comparație, în România, peste 1.300 de persoane au murit şi peste 3.000 au fost rănite în accidente rutiere ce au avut loc în 2024, conform Poliției Rutiere.
Deși țara noastră rămâne fruntașă la această statistică sumbră, autoritățile au transmis că cifrele din 2024 arată o scădere cu 6% față de 2023. Totuși, în contextul lipsei educației rutiere, a unei școli auto descrise ca fiind o simplă formalitate de către experții în conducere defensivă, dar și a drumurilor proaste, în România continuă să aibă loc accidente grave zilnic. Într-o discuție cu Wall-Street.ro, Titi Aur, fost campion de raliuri și expert în șofat defensiv, spunea, cinic, că românii „s-au obișnuit cu sângele pe șosele”.
