Ce creșteri de taxe discută coaliția lui Bolojan: Majorare TVA, CASS pentru unele pensii și creșterea accizelor

Reorganizarea ANAF și scoaterea înafara algoritmului politic, creșterea impozitului pe dividende și profit la 16%, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc și pariurilor, eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare, dar și creșteri de taxe și accize- sunt doar o parte din măsurile prevăzute dintr-un draft al Programului de guvernare 2025-2028, scrie Hotnews.ro.

Creșteri de taxe pe care le discută coaliția lui Bolojan

Printre măsurile pe care coaliția propusă de Ilie Bolojan le discută pentru a aduce mai mulți bani la buget sunt:

• Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente);

• Creștere accize cu 10%;

• Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

• Creștere impozit pe dividende și profit la 16%

• Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară)

• Creștere valorii pentru taxa de rovignetă

• Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat;

• Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);

• Listarea la bursă a mai multor companii de stat;

• Înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;

• Parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”, arată documentul

• Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi);

• Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;

• Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă;

• Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naționale, etc.);

• Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);

• Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare;

• Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian;

• Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

Lista completă AICI.

Rotativă la guvernare - premierul va fi de la PNL până în aprilie 2027 şi de la PSD până în decembrie 2028

Acordul politic semnat luni dimineaţa de liderii PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţilor naţionale prevede rotativa la guvernare, funcţia de prim-ministru fiind asigurată de liberali în perioada iunie 2025 - aprilie 2027, după care va fi preluată de social-democraţi, în perioada aprilie 2027 - decembrie 2028.

"Formaţiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotaţiei în privinţa ocupării funcţiei de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 - aprilie 2027 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de coaliţie, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 - decembrie 2028 candidatul la funcţia de prim-ministru, susţinut de coaliţie, va fi desemnat de PSD" - se precizează la articolul 4 din Acordul politic.

Conform documentului (articolul 5), structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR şi 2 ministere UDMR. Guvernul are 3 funcţii de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD şi UDMR şi un independent, două funcţii de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL şi USR. La momentul aplicării rotaţiei convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL şi un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD.

Ce promite coaliția USR-PNL-PSD-UDMR: pe ce principii se va baza

"Formaţiunile politice semnatare, conştiente de responsabilitatea ce le revine într-o perioadă dificilă pentru România, convin asupra formării Coaliţiei politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025 - 2028, denumită în continuare coaliţia. În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea şi performanţa guvernării, dezvoltarea României şi consolidarea democraţiei. Măsurile promovate de Coaliţie urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea şi continuarea investiţiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menţinerea coeziunii şi solidarităţii sociale", precizează documentul.

Viitoarea coaliţie de guvernare se bazează pe următoarele principii de funcţionare, prevăzute în acordul politic:
- activitatea Coaliţiei se fundamentează pe buna colaborare, transparenţă şi responsabilitate;
- Coaliţia va susţine un program de guvernare, bazat pe priorităţi clare şi asumate colectiv;
- parcursul pro-european şi euroatlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor şi politicilor promovate de Coaliţie şi de către reprezentanţii acesteia;
- formaţiunile politice membre ale Coaliţiei se angajează să ducă o politică moderată şi echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferenţe ideologice;
- Coaliţia va asigura transparenţa decizională şi o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetăţenilor şi a partenerilor internaţionali în actul de guvernare;
- meritocraţia şi profesionalismul vor fi promovate în administraţie, dincolo de apartenenţă politică;
- fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formaţiunilor politice componente ale Coaliţiei şi a prim-ministrului.

Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar, reforma sistemului fiscal sau reforma pensiilor speciale

Conform Acordului politic, Coaliţia va susţine următoarele direcţii:

* adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;

* combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative şi limitarea beneficiilor nejustificate;

* reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepţiilor şi creşterea eficienţei colectării;

* prioritizarea investiţiilor în proiectele de infrastructură mare, precum şi pentru comunităţile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist şi eficient;

* reforma pensiilor speciale;

* stabilirea de obiective măsurabile şi evaluabile pentru fiecare minister şi agenţie;

* comasarea instituţiilor redundante şi reducerea birocraţiei;

* accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin reforme în managementul public;

* introducerea unei culturi instituţionale bazate pe răspundere, profesionalism şi rezultate;

* modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetăţenilor;

* eliminarea privilegiilor nemeritate şi tratament egal în faţa legii;

* independenţă energetică în domeniul gazelor naturale şi accelerarea tranziţiei către energie regenerabilă;

* aderarea la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică;

* eficienţă şi performanţă în Educaţie; norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilităţile reale şi creşterea performanţei şcolare;

Lărgirea bazei de contribuitori la CNAS, descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale

* lărgirea bazei de contributori la CNAS şi oferirea unor servicii de sănătate îmbunătăţite concomitent cu cheltuirea eficientă a fondurilor disponibile;

* reforma administraţiei prin digitalizarea şi interconectarea serviciilor publice şi implementarea unor criterii de eficienţă, debirocratizare, simplificare, de dereglementare;

* descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, conform principiului subsidiarităţii;

* digitalizarea şi îmbunătăţirea serviciilor consulare şi extinderea reţelelor de consulate itinerante;

* îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi a gradului de încredere a cetăţenilor în acesta;

* îndeplinirea jaloanelor şi accesarea fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă;

* finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră şi Europa Centrală şi a primei autostrăzi montane care va traversa Munţii Carpaţi;

* consolidarea parteneriatului transatlantic şi a celorlalte parteneriate strategice;

* implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 şi a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;

* combaterea fenomenului infracţional, în special în ceea ce priveşte traficul de droguri şi de persoane, concomitent cu programe de reabilitare şi protecţie a victimelor;

* combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenţei împotriva femeilor şi a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranţei cetăţenilor;

* promovarea şi susţinerea programelor, proiectelor şi a legislaţiei care fac posibilă păstrarea identităţii şi dezvoltarea comunităţilor minorităţilor naţionale;

* recunoaşterea şi sprijinirea diasporei româneşti ca parte esenţială a identităţii naţionale şi valorificarea potenţialului său uman, economic şi cultural prin politici active de recunoaştere şi reîntoarcere voluntară;

* încurajarea natalităţii şi sprijinirea familiilor cu copii;

* susţinerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial;

* susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă;

* stimularea economiei şi reducerea inegalităţilor teritoriale;

* parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe iniţiativă privată, inovaţie şi respect pentru munca cinstită, protejarea demnităţii angajatului şi stimularea angajării legale;

* reforma autorităţilor de control şi reglementare în domeniul Mediului; creşterea calităţii vieţii în toate oraşele şi satele prin mecanisme de control şi dezvoltarea infrastructurii verzi;

* susţinerea Republicii Moldova pentru accelerarea şi menţinerea traseului european şi consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială şi culturală, în vederea integrării în Uniunea Europeană