Preşedintele SUA, Donald Trump, pune presiuni pentru încetarea războiului din Ucraina, prin ameninţarea partenerilor comerciali ai Rusiei cu suprataxe vamale, principalele ţări care ar putea fi vizate de aceste măsuri fiind China, India şi UE, transmite AFP, conform Agerpres.
China, cel mai mare partener al Rusiei
China este de departe cel mai mare partener comercial al Rusiei, cu o valoare a schimburilor comerciale de aproape 239 miliarde de dolari între luna mai 2024 şi luna mai 2025, potrivit cifrelor Institutului Bruegel.
După ce autorităţile de la Moscova au încetat mai dea publicităţi date statistice privind Rusia, în luna aprilie 2022, acest institut cu sediul la Bruxelles a calculat în fiecare lună schimburile comerciale ale Rusiei cu 38 de ţări, care reprezentau aproximativ 80% din comerţul său exterior în 2019.
De una singură, China este responsabilă pentru aproape jumătate din comerţul exterior al Rusiei (48,1% din totalul importurilor şi exporturilor).
Cifrele detaliate arată că în perioada cuprinsă între luna mai 2024 şi luna mai 2025, Rusia a importat produse chineze, în principal oţel, echipamente, electronice şi textile, în valoare de 113 miliarde de dolari. În schimb, Rusia a exportat spre China produse în valoare de 125 de miliarde de dolari, mai ale materii prime (gaze naturale, petrol) dar şi echipamente medicale şi produse chimice.
India este al treilea mare partener comercial al Rusiei, cu o valoare a schimburilor comerciale de 68 de miliarde de dolari între luna mai 2024 şi luna mai 2025, potrivit Institutului Bruegel. Însă balanţa comercială a Indiei este una dezechilibrată, în condiţiile în care este compusă în proporţie de 90% de importurile venite din Rusia, în principal hidrocarburi. India este cel mai mare cumpărător de petrol rusesc. În replică, India exportă spre Rusia în special reactoare nucleare, utilaje şi molecule folosite la producţia de medicamente.
Cu toate acestea, schimburile comerciale între cele două ţări ar fi, în realitate, mult mai mari, deoarece se derulează printr-o reţea de expediţie clandestină, arată mai multe instituţii media. Cotidianul financiar Wall Street Journal a acuzat în special mai mulţi armatori indieni că transportă petrol rusesc spre India graţie unei flote fantomă, pentru a ocoli sancţiunile internaţionale.
UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Rusiei chiar și în 2024
Belarus, un aliat politic al Moscovei şi o ţară care este deja vizată de sancţiuni americane pentru susţinerea Moscovei în războiul din Ucraina, depinde puternic de hidrocarburile ruseşti pentru aprovizionarea cu energie. Schimburile comerciale dintre cele două ţări s-au ridicat la aproape 60 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie 2024, potrivit administraţiei vamale ruseşti. Însă expunerea Belarusului la suprataxele americane este una limitată, în condiţiile în care anul trecut a exportat produse în valoare de doar 21 milioane de dolari spre SUA, în principal produse alimentare, potrivit platformei UN Comtrade.
Potrivit Institutului Bruegel, UE ar fi al doilea mare partener comercial al Rusiei, cu o valoare cumulată a schimburilor comerciale de aproximativ 71 de miliarde de dolari în perioada mai 2024 şi mai 2025, adică 14% din schimburile totale ale Rusiei. Însă UE încearcă să reducă această pondere. La mijlocul lunii mai, Comisia Europeană a dezvăluit o strategie care vizează reducerea importurilor de gaze ruseşti până la sfârşitul lui 2027.
La rândul său, Turcia este al patrulea partener comercial al Rusiei, potrivit sursei citate, cu o valoare a schimburilor comerciale care anul trecut s-a ridicat la 52 de miliarde de dolari, printre cele mai importante fiind importurile de hidrocarburi ruseşti şi exporturile turceşti de electronice.
Slovacia blochează cel mai nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Consiliul UE nu a reuşit să aprobe marţi al 18-lea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei, după ce Slovacia a cerut amânarea votării acestui pachet întrucât nu a primit suficiente garanţii că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE începând din anul 2028 nu-i va prejudicia economia, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Slovacia "respinge propunerea idioată a Comisiei Europene de a opri fluxurile de gaz rusesc începând din anul 2028", a semnalat premierul social-democrat slovac Robert Fico.
El a cerut Bruxelles-ului garanţii că economia ţării sale nu va fi afectată de această sistare a importurilor de gaz rusesc, în condiţiile în care Slovacia este puternic dependentă de aceste importuri şi, fiind lipsită de ieşire la mare, are posibilităţi limitate de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GNL), care în plus sunt mai scumpe decât gazele furnizate de Rusia prin conducte.
Slovacia a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice ruseşti în UE până în anul 2034, când expiră contractul său cu compania rusă Gazprom, solicitare însă respinsă de Comisia Europeană, a precizat premierul slovac. Prin urmare, a adăugat el, Slovacia a cerut amânarea adoptării celui de-al 18-lea pachet de sancţiuni europene împotriva Rusiei, pachet care nu are legătură cu planul european de sistare a importurilor energetice din Rusia.
Şefa diplomaţiei europene, estona Kaja Kallas, a confirmat după o reuniune a miniştrilor europeni de externe că noul pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei nu a putut fi adoptat şi s-a declarat "cu adevărat întristată" de acest lucru, ea afirmând de asemenea că mingea este în terenul Slovaciei.
După ce Comisia Europeană a prezentat în luna mai un plan de eliminare a importurilor energetice din Rusia, premierul Robert Fico a declarat că înţelege încercările europene de reducere a dependenţei energetice faţă de ţările terţe, dar a avertizat că iniţiativa Bruxelles-ului va aduce prejudicii Uniunii Europene, întrucât va avea ca efect creşterea preţurilor la energie şi diminuarea competitivităţii blocului comunitar.
