Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță din România (AOJND) susține că taxarea suplimentară a jocurilor de noroc nu va genera o creștere a veniturilor la bugetul de stat, ci va duce la migrarea masivă a jucătorilor către piața neagră „unde vor fi lipsiți de orice protecție, iar efectele economice și sociale ale unei astfel de măsuri ar fi catastrofale”.
În ciuda celor spuse de reprezentanții AOJND, este binecunoscut faptul că tocmai dependența de jocuri de noroc este cea care genereză probleme sociale majore în rândul românilor.
Teamă că-și vor pierde jucătorii
Reprezentanții AOJND menționează că operatorii de jocuri de noroc plătesc taxe de până la 30% pe venitul brut, iar orice creștere suplimentară ar fi „economic nesustenabilă”, ceea ce va putea duce la migrarea clienților în masă către piața neagră a operatorilor nelicențiați.
Ei spun că taxele colectate la bugetul de stat au scăzut cu aproape 17% în 2024, până la 689 milioane de euro, pe fondul creșterii valorii contribuțiilor și taxelor în industria jocurilor de noroc.
De menționat faptul că șefii Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) au refuzat, în martie 2025, să se prezinte în fața parlamentarilor ca să explice concluziile unui raport recent al Curții de Conturi din care reiese că nu a controlat corespunzător activitatea operatorilor de jocuri de noroc online.
Cel mai recent audit realizat de Curtea de Conturi la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), făcut public în 21 februarie, arată că instituția nu ar fi controlat și monitorizat activitatea operatorilor de jocuri de noroc online și nu a reușit să încaseze peste 20 de milioane de euro, din taxe datorate în perioada 2022-2023.
Industria de păcănele susține că vrea să protejeze jucătorii. În realitate, legile sunt încălcate la tot pasul
Firmele de jocuri de noroc caută motive să nu li se mărească taxele și spun că cei care vor migra în piața neagră nu vor mai beneficia de „măsurile stricte de protecție pe care operatorii licențiați sunt obligați prin lege să le asigure”. Printre aceste măsuri „stricte” s-ar număra și posibilitatea de autoexcludere, limite de pariere, verificări de stare financiară și eligibilitate. Ei spun că jucătorii nu vor mai putea beneficia nici de campanii de informare referitoare la jocul responsabil.
De notat însă faptul că legile privind protejarea jucătorilor din România sunt adesea încălcate de operatorii de jocuri de noroc, fiind foarte des întâlnite cazuri în care cererile de autoexcludere au fost ignorate de firmele din domeniu. În acest sens, la începutul acestui an, Avocatul Poporului a declanșat un control la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în urma repetatelor plângeri depuse de practicanții jocurilor de noroc, care acuză operatorii că nu respectă prevederile legii autoexcluderii, potrivit GSP.
Mai mulți jucători au sesizat instituțiile statului și au deschis procese colective și individuale împotriva operatorilor, acuzându-i că nu respectă solicitările de autoexcludere și că ONJN nu asigură respectarea legii.
Președinta AOJND, Odesa Nestor, spune că dependenții de jocuri de noroc sunt în pericol.
„Taxarea suplimentară a industriei jocurilor de noroc nu va face decât să împingă un număr tot mai mare de jucători către operatorii neautorizați, lipsindu-i de orice formă de protecție legală și socială și generând un risc semnificativ de proliferare a fenomenelor asociate dependenței de jocuri de noroc, fraudei și altor activități ilegale conexe”.
Cât de mare este industria jocurilor de noroc în România
În România, sunt înregistrate 12.000 de săli de pariuri sportive, bingo, cazinou sau loterie și există 400.000 de conturi înregistrate pe internet. Acum zece ani, aplicațiile online de pariuri nu existau și erau în total 8.000 de săli de jocuri de noroc, conform datelor de la ONJN din 2012, citate de Europa Liberă.
Un studiu de prevalenţă realizat la nivel regional pe adolescenţi cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani a relevat că aproape 24% dintre aceştia aveau simptome de "comportament problematic" în ceea ce priveşte jocul de noroc, în timp ce 3,48% dintre ei aveau predispoziţie pentru "jocul patologic de noroc", a transmis psiholog. dr. Ramona Lupu, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Studiu al Jocurilor de Noroc, transmite Agerpres.
