Românii și-au recâștigat încrederea în sistemul bancar românesc. Conform unui studiu comandat de BCR, încrederea în instituțiile financiare crește la 55,3%, iar doar 4% din populație le mai consideră „țepare”. Acest lucru se datorează creșterii nivelului de educație financiară în România. Dacă în 2023 3 din 4 români se declarau puțin sau deloc pregătiți financiar, ediția 2025 arată că mentalitatea începe să se schimbe: românii nu doar că vorbesc mai deschis despre bani, dar transformă planificarea într-o rutină și caută ghidaj profesionist înainte de a lua decizii importante.
Percepția că băncile comerciale sunt "companii oneste, legitime, necesare" a crescut masiv de la 33,9% în 2023 la 55,3% în 2025. Simultan, percepția că sunt "în general, țepari" s-a prăbușit de la 12,6% la doar 4,0%. Această îmbunătățire este pusă pe seama stabilizării indicatorilor economici precum IRCC și inflația.
Studiul realizat de BrandBerry a fost realizat în aprilie 2025 pe un eșantion de 1.244 de persoane, reprezentativ pentru populația digitalizată din România - preponderent clasa de mijloc urbană, educată și activă profesional. Acest segment, deși nu reprezintă întreaga țară, este motorul economiei, fiind responsabil pentru cel puțin 75% din PIB-ul României.
Cât de mult vorbesc românii despre bani?
La valul 1, studiul BCR arăta o Românie blocată în „tăcerea despre bani”, cu 75% dintre respondenți declarându-se nepregătiți financiar. Valul 2, publicat, surprinde primele mișcări reale: discuții mai dese, interes pentru planuri pe termen lung și un apetit clar pentru ghidaj profesionist. Dar evoluția nu e uniformă, iar decalajele se văd în continuare.
Concret, noul studiu arată că 7 din 10 români discută lunar despre buget, iar peste jumătate vorbesc constant despre independență financiară. Economisirea pentru achiziții majore urcă cu 11,7% față de 2023, iar pensia devine subiect recurent în familie (+10,2%).
“Încrederea în noi înșine se întărește prin cunoaștere. Oamenii vor să înțeleagă, să planifice și să decidă în cunoștință de cauză. Iar atunci cand vorbim de bani, în centrul acestui proces stă educația financiară. Când înțelegi mecanismele banilor – de la bugetare la investiții, de la fonduri de urgență la pensie – capeți nu doar control, ci și încrederea că poți construi pentru tine și familia ta”, declară Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication & CSR, BCR.
Cât de mult ajută educația financiară să te ferești de fraude?
Deși doar 15 % dintre respondenți au urmat un curs de educație financiară, riscul de fraudă se înjumătățește în rândul acestora, iar două treimi își schimbă deja comportamentul: bugetează mai riguros, economisesc regulat și își constituie fonduri de urgență. Încrederea în băncile comerciale crește la 55,3%, iar etichetarea lor ca ”riscante” coboară la 4%.
Totuși, 41% dintre români încă preferă interacțiunea umană pentru decizii financiare complexe. Reziliența financiară crește ușor, dar persistă un paradox: 59% spun că pot pune deoparte cel mult 10% din venit, iar bancarizarea este aproape universală (88,1% au cont curent). Apetitul pentru investiții rămâne într-o zonă scăzută – doar 12,3% dețin acțiuni și 8,9% criptomonede – iar lipsa capitalului și a cunoștințelor aplicate ține majoritatea departe de oportunități esențiale.
„În doar doi ani, anxietatea financiară cedează locul dialogului și acțiunii. Tot mai mulți români vorbesc despre bani în familie, caută sprijin profesionist și își construiesc o minimă rezervă de siguranță. În 2023, mulți recunoșteau că nu știu de unde să înceapă. În 2025, vedem că încep. Nu toți în același ritm, nu toți cu aceleași resurse – dar important e că au făcut primul pas. Totuși, cifrele ne arată și unde rămânem vulnerabili. Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puțin de 10% din venit, iar investițiile continuă să fie percepute ca niște teritorii străine: doar 1 din 10 deține acțiuni” spune Romulus Oprica, sociolog și fondator BrandBerry.
