Românii încă se jenează să își negocieze majorările salariale, arată un studiu Revolut. Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% și 28% dintre respondenți recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte. Atunci când vor să ceară o mărire de salariu, 27% dintre români au o problemă cu negocierea contractului.

Studiul comandat de Revolut, realizat de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2021, a fost realizat pe o cohortă de 10.000 de europeni, din care 1.000 români.

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci și negocierile comerciale. 18% dintre participanți sunt reticenți în a cere o reducere de preț pentru bunurile sau serviciile achiziționate. Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creștere salarială (41%) față de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenții aflați în vârful carierei (45-55) au mai puține dificultăți în a vorbi despre bani (24%).

Se pare că interesul românilor pentru discuțiile despre bani este în creștere: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general. Această atitudine care indică încrederea în sine crește odată cu vârsta: 37% dintre respondenții cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte ușor despre bani, față de doar 13% dintre reprezentanții generației Z.

Cu cine se sfătuiesc românii în problemele legate de bani

Studiul arată că, pentru a-și ține finanțele sub control în perioadele de criză și pentru a atinge bunăstarea financiară, 50% dintre respondenți se documentează din articole și cărți despre managementul banilor și finanțele personale - ambele subiecte fiind dezbătute pe larg în ultima perioadă. 46% dintre români preferă sfatul experților și 20% se consultă cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua în calcul să urmeze cursuri sau să obțină o diplomă în finanțe și economie.

Fiecare vârstă are preferința ei în materie de „consultanță financiară”. Respondenții cu vârste cuprinse între 35-44 de ani au o preferință evidentă pentru cărțile și articolele de educație financiară (57%), în timp ce românii de 45-54 de ani ar apela mai degrabă la tehnologie sau la o aplicație financiară - 34%. Seniorii contează mai mult pe sfaturile membrilor mai tineri ai familiei sau pe recomandările prietenilor (30%).

De asemenea, digitalizarea ia (în sfârșit) avânt: 29% dintre românii participanți la studiu spun se bazează acum pe soluții digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobăncile precum Femeile sunt mai deschise (31%) decât bărbații (26%) la a utiliza tehnologia ca să obțină un control mai bun asupra bugetelor lor.

Bunăstarea financiară este influențată de vârstă sau gen?

Pentru cei mai mulți dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să dețină controlul asupra propriilor bani și să știe mereu exact pe câți bani contează. 24% dintre respondenții participanți la studiu asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-și ține sub control bugetul și doar 8% apreciază că s-ar simți mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulți bani.

Mai ales generațiile tinere - generația Z - leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji față de bani. Pentru 22% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 - 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reușesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

Atitudinile diferă și în funcție de gen: 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflației asupra situației lor financiare, în timp ce procentul de bărbați care împărtășesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbații români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-și ține sub control cheltuielile și de a-și spori veniturile chiar și în vremuri de stagnare sau recesiune economică. Lucrurile se echilibrează în privința capacității de a gestiona cheltuielile gospodăriilor și atât femeile, cât și bărbați declară că sunt în căutarea de soluții pentru a-și îmbunătăți situația financiară (51% dintre femei și 50% dintre bărbați).

Această constatare este interesantă, dacă o corelăm cu răspunsurile la întrebarea legată de influența genului asupra nivelului de cunoștințe financiare. Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puțin educate financiar decât bărbații - 61% au răspuns că educația financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbații, cât și femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferență de educație financiară între femei și bărbați (peste 63% dintre femei și 59% dintre bărbați). Cel mai mic procent de confirmări - 15% - a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale și socio-economice, femeile ar avea mai puține cunoștințe financiare decât bărbații. Mai degrabă, românii tind să spună că, dimpotrivă, bărbații au mai puține cunoștințe despre finanțele personale decât femeile pentru simplu fapt că acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodărie (18% din respondenți au ales acest răspuns).

Dacă ne raportăm la segmentarea pe vârste, putem constata că tinerii (25-34 de ani) au o percepție mai puțin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre acești respondenți au indicat ca adevărată afirmația că femeile au o educație financiară mai limitată decât bărbații, din cauze socio-economice și culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârșitoare percepția conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influențată de diferențele de gen (67%).

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luminița Mîndrilă
 Luminița Mîndrilă a lucrat anterior la Hotnews.ro și Aleph News, iar în prezent acoperă domeniul finanțe-bănci în cadrul Wall-Street.ro.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Money »



Setari Cookie-uri