Nici românii bogați nu cred că economisirea este o prioritate. Doar 8% pun accent pe acest lucru

Sursǎ foto: Shutterstock

Nici românii bogați nu cred că economisirea este o prioritate. Doar 8% pun accent pe acest lucru

Cuprins Articol:

Angajaţii din România nu pun accent pe educaţia financiară, în condiţiile în care doar 8% dintre persoanele cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei/lună, consideră economisirea o prioritate, în timp ce patru din zece români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar, este concluzia unui studiu realizat Centrul de Formare APSAP.

Conform cercetării, 60% dintre angajaţii români afirmă că sunt moderat mulţumiţi de modul în care îşi administrează cheltuielile, iar 42% declară că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorinţe atunci când trebuie să aleagă.

4 din 10 români își cheltuiesc aproape tot salariul lunar

Totodată, patru din zece români folosesc până la 90% din venitul lunar, în timp ce 17% peste 90% din acesta. Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenţi spun că renunţă la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani, notează studiul de specialitate.

În ceea ce priveşte investiţiile, aproape două treimi (63%) dintre respondenţi menţionează că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiţii pe piaţa de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.

Potrivit sursei citate, peste 36% dintre cei chestionaţi îşi monitorizează cheltuielile săptămânal, timp în care 13% nu le monitorizează deloc. De asemenea, peste 71% dintre bărbaţi au declarat că îşi urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, comparativ cu 57% dintre femei.

Pe tipuri de cheltuieli, bărbaţii cheltuiesc cel mai mult pe divertisment şi îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari atunci când vine vorba de educaţie, sănătate şi animale. În plus, femeile sunt mai predispuse să fie atrase de promoţii şi oferte (11% dintre acestea au indicat acest lucru), comparativ cu doar 5,5% dintre bărbaţi.

La capitolul prioritizare a cheltuielilor, aceasta diferă în funcţie de vârstă. Astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară, evidenţiind un impact semnificativ atât emoţional, cât şi economic.

Concluziile studiului relevă faptul că 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătăţii, incluzând tratamente medicale, controale periodice şi transport în scop medical.

Peste jumătate dintre tineri acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment

În acelaşi timp, peste jumătate (52%) dintre tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment şi activităţi recreative. Comparativ, tinerii alocă semnificativ mai puţine resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 şi 25 de ani declarând interes pentru acest tip de cheltuieli.

Referitor la nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenţii din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeaşi categorie de venituri.

Studiul privind gestionarea resurselor financiare de către salariaţii din România a fost realizat pe un eşantion de 1.529 de angajaţi din mediul urban şi mediul rural şi dezvăluie modul în care românii îşi administrează resursele financiare, obiceiurile oamenilor legate de economisire, investiţii, datoriile personale şi priorităţile financiare, oferind o imagine detaliată asupra comportamentului financiar al acestora.

Înfiinţat în 2014, Centrul de Formare APSAP este o organizaţie neguvernamentală din România, specializată în furnizarea de programe de formare profesională pentru sectorul public şi privat

Cursurile oferite de APSAP sunt diverse şi acoperă domenii precum: resursele umane, protecţia datelor, competenţele digitale, marketingul digital şi social media, public speaking, competenţele antreprenoriale, managementul de proiect şi multe altele. Toate programele sunt acreditate de Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei.

În ultimii patru ani, APSAP a organizat peste 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale, cu peste 100.000 de participanţi, printre care funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii profesionale din întreaga ţară.

Personalizate pentru tine