Ciucu spune că Bucureștiul trebuie să decidă dacă vrea să fie un oraș pentru mașini sau pentru pietoni: ”Dacă investim în ambele, riscăm să avem un oraș schizoid”

„Vrem un oraș european, care să favorizeze transportul în comun. Aceasta este o logică. Alta este logica prin care favorizezi transportul auto individual. Dar, dacă iei sute de milioane de euro și le investești în ambele categorii, fără o viziune clară, orașul devine schizoid”, a afirmat Ciprian Ciucu, prezent la Conferința TILIA, Today’s Ideas and Leadership in Action, Summitul orașelor din România, organizată de grupul IULIUS, prin Fundația IULIUS în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

În viziunea sa, problema nu este doar una de infrastructură, ci și una de prioritizare a banilor publici. Bucureștiul are de ales între investiții în poduri,și infrastructură rutieră sau în autobuze, tramvaie, transport alternativ și spații pietonale. Fără o direcție comună, spune edilul, orașul riscă să rămână prins între obiective care se contrazic.

Ciucu leagă această lipsă de direcție și de structura administrativă a Capitalei, unde deciziile sunt împărțite între Primăria Generală și primăriile de sector.

„În București avem 7 primari, cu viziuni diferite, și este foarte greu să ne hotărâm în ce investim banii: în poduri, penetrații, autobuze sau tramvaie”, a declarat primarul Bucureștiului.

Această fragmentare administrativă face mai dificilă urmărirea unei politici urbane coerente pe termen lung. Ciucu susține că Bucureștiul are nevoie de cicluri de dezvoltare de cel puțin 10 ani, nu doar de proiecte punctuale sau de decizii luate separat de fiecare administrație.

„Avem nevoie de viziune pe termen lung, pe cicluri de cel puțin 10 ani. Schimbarea se petrece în mintea oamenilor, dar uităm să schimbăm mentalități”, a spus primarul.

El a invocat și o observație atribuită lui Ilie Bolojan, potrivit căreia dezordinea din mintea primarului se transmite în primărie și apoi în comunitate.

Ciucu dă exemplu Clujul și Oradea, orașe unde primarii au stat mult în funcție

Pentru a arăta cum pot funcționa politicile urbane urmărite în timp, Ciprian Ciucu a dat ca exemplu Primăriile din Cluj și Oradea. 

„Clujul a mers pe pietonalizare, prin proiecte axate pe transportul în comun, transport alternativ și spații pietonale. Aceste proiecte au deranjat cetățenii la început. Au făcut parcări îngropate, pasaje, penetrații, prelungiri și așa mai departe. Ambele orașe au avut politici coerente în timp și au dat rezultate. Dau impresia unor orașe bine puse la punct fiindcă primarii au stat mult în funcție și au avut viziune”, a explicat Ciucu. 

Pentru București, primarul spune că schimbările similare au nevoie de timp, buget și coordonare administrativă. Diferența este că, în Capitală, decizia este împărțită între mai multe administrații, ceea ce face mai complicată aplicarea unei politici urbane unitare.

„Orașele-sufragerie”, modelul urban preferat de Ciucu

Ciprian Ciucu spune că Bucureștiul ar trebui să își redescopere caracterul de oraș european, dezvoltat organic, în care oamenii nu doar se deplasează, ci și petrec timp în spațiul public.

„Orașele noastre sunt europene și trebuie să le redescoperim și să le redefinim așa cum au crescut: organic. Orașele europene sunt mai plăcute, mai atractive decât modelele asiatice sau americane, unde este greu să găsești zone în care să experimentezi orașul”, a spus edilul.

El a comparat acest model cu unele orașe americane, unde mașina domină viața urbană. Ciucu a dat exemplul orașului Phoenix, Arizona, unde spune că a avut senzația unui centru gol, fără viață publică.

„Te sui în mașină și ajungi în altă parte. În Phoenix, Arizona, mă întrebam unde este toată lumea. Nu era nimeni în centru, toți trăiau în mașini”, a declarat Ciprian Ciucu.

Primarul spune că preferă orașele în care centrul și spațiile publice devin locuri de întâlnire pentru locuitori, nu doar zone de tranzit.

„Îmi plac orașele-sufragerie, în care măcar o dată sau de două ori pe lună ieși în centru cu familia, într-un cadru istoric, cultural, pietonalizat, unde îți petreci timpul liber. Avem nevoie de camere urbane care să devină destinații. Acesta trebuie să fie orașul”, a spus Ciucu.

Primăria București nu va avea niciodată bani pentru reabilitarea tuturor clădirilor

El spune că unele clădiri care aparțin Primăriei au risc seismic, dar administrația nu va avea niciodată suficienți bani pentru a interveni asupra tuturor. Ritmul realist indicat de Ciucu este de maximum 15 clădiri reabilitate la doi-trei ani.

În acest context, edilul spune că vrea politici care să crească valoarea clădirilor din centru și să atragă investiții. El a dat exemplul Parcului Liniei, unde susține că prețul apartamentelor s-a triplat.

„Investind în spații verzi de calitate, cresc și valorile proprietăților private. La Parcul Liniei, de exemplu, prețul apartamentelor s-a triplat”, a spus Ciprian Ciucu.

Primăria are, potrivit edilului, 4.000 de imobile și terenuri pe care vrea să le concesioneze sau să le reintroducă în circuit prin parteneriate public-private.

„Este nevoie de expertiză și consultanță. Avem 4.000 de imobile și terenuri și vrem să le concesionăm sau să facem parteneriate public-private, astfel încât să le reintroducem în circuit. Nu trebuie să rămânem la stadiul de viziune”, a declarat Ciucu.

Primăria Capitalei, un ”monstru administrativ”

Dincolo de direcția urbană, Ciprian Ciucu spune că Primăria Capitalei are nevoie de reorganizare, reformarea propriei administrații și creșterea capacității administrative. Fără aceste schimbări, susține edilul, administrația riscă să piardă proiecte și finanțări europene.

„Mi-e teamă, fiindcă Primăria Capitalei este un monstru administrativ care are nevoie și de reorganizare, și de reformarea administrației proprii, și de creșterea capacității administrative, ca să putem susține proiectele mari. Multe proiecte bune se vor dezangaja, finanțările europene se vor pierde, iar eu caut soluții”, a spus Ciprian Ciucu.