Dezvoltarea AI devine o temă centrală atât pentru competitivitatea economică a Europei
- Președinta Comisiei Europene a invocat inclusiv avertismentele venite din interiorul industriei AI.
„Directorii executivi ai celor mai avansate companii ne spun că este momentul să încetinim ritmul de dezvoltare a modelelor care se autoîmbunătățesc, pentru a ține pasul cu evoluția tehnologiei de ultimă generație. Dacă cei care dezvoltă tehnologia au o viziune clară, atunci ar trebui să o avem și noi”, a continuat șefa Comisiei Europene.
Declarațiile vin într-un moment în care dezvoltarea inteligenței artificiale devine o temă centrală atât pentru competitivitatea economică a Europei, cât și pentru securitate, educație și piața muncii.
UE vrea cooperare internațională pentru securitatea inteligenței artificiale
- Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană intenționează să își intensifice cooperarea cu state care au abordări similare, printre care Canada și Regatul Unit.
Eforturile ar urma să se concentreze asupra evaluării și verificării modelelor AI, avertizării timpurii și securității inteligenței artificiale.
Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să invite principalele laboratoare care dezvoltă modele AI de ultimă generație la discuții despre modul în care autoritățile pot sprijini eforturile industriei de a menține un ritm controlat al dezvoltării tehnologice.
În același timp, Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități tehnologice și să își crească masiv capacitatea de calcul, a susținut președinta Comisiei.
„IA devine rapid un nivel fundamental pentru economia și securitatea noastră. Poziția Europei este inechivocă. Dorim să valorificăm la maximum IA pentru a ne îmbunătăți societatea, calitatea vieții și productivitatea”, a declarat Ursula von der Leyen.
Inteligența artificială, educația și locurile de muncă
- Un capitol important al discursului a vizat efectele AI asupra competențelor și pieței muncii. Von der Leyen a arătat că tehnologia poate permite oamenilor să rezolve mai rapid sarcinile repetitive și să își folosească mai eficient competențele, însă beneficiile nu sunt distribuite în mod egal.
„IA le permite unora să rezolve mai rapid sarcinile repetitive și să își utilizeze mai bine competențele. Dar, în mod evident, aceste beneficii sunt distribuite în mod inegal între seturile de competențe, generații și regiuni”, a spus președinta Comisiei Europene.
În acest context, educația și pregătirea profesională devin esențiale pentru adaptarea la transformările provocate de inteligența artificială.
„Răspunsul nostru trebuie să țină pasul. De la educație la ocuparea forței de muncă, IA trebuie să contribuie la dezvoltarea de competențe, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să ofere lucrătorilor șanse echitabile”, a declarat Ursula von der Leyen, citată de edupedu.ro.
Ursula Von der Leyen: AI trebuie să îi ajute pe oameni, nu să îi înlocuiască
- Principiul central al abordării prezentate de șefa Comisiei Europene este păstrarea deciziei finale în mâinile oamenilor.
„Dorim IA. Dorim ca IA să creeze mai multă valoare într-un mod mai responsabil. Și la un cost mai mic și cu un consum mai mic de energie. Dar, mai presus de toate, dorim o IA subordonată puterii de decizie a oamenilor”, a spus von der Leyen.
Pentru a explica această abordare, președinta Comisiei a folosit exemplul medicinei.
„Doresc ca medicul meu să aibă acces IA imediat la toate datele necesare pentru a face cea mai bună alegere în materie de diagnostic sau tratament? Da, bineînțeles. Dar vreau ca medicul meu să fie un robot, asistat de IA? Nu, bineînțeles că nu.”
IA trebuie să îi capaciteze pe medicii noștri. Nu să îi înlocuiască
- Ursula von der Leyen. șefa Comisiei Europene -
Deși nu a făcut o referire similară directă la profesori, principiul enunțat are relevanță și pentru educație: tehnologia ar trebui să contribuie la dezvoltarea competențelor și să rămână un instrument aflat în sprijinul deciziei umane.
Utilizarea instrumentelor AI este deja răspândită și printre elevii din România
- Potrivit datelor EU Kids Online 2026 analizate de Edupedu.ro, 66% dintre adolescenții români de 15-16 ani participanți la cercetare declară că folosesc inteligența artificială generativă pentru a scrie eseuri, povești sau alte texte pentru școală.
Sursa citată a precizat că este cea mai ridicată pondere înregistrată pentru această categorie de vârstă dintre cele 19 țări analizate. La vârsta de 10 ani, procentul este de 22%.
În ansamblu, 82% dintre copiii români de 10-16 ani chestionați au declarat că au folosit inteligența artificială generativă cel puțin o dată în ultima lună.
Datele provin din răspunsurile copiilor și măsoară utilizarea declarată, nu activitatea lor digitală observată direct. Cercetarea este descriptivă, iar diferențele dintre țări sau categorii de elevi nu demonstrează, prin ele însele, relații de cauzalitate.
Și rezultatele PISA 2025 indică o utilizare frecventă a instrumentelor AI pentru învățare în rândul elevilor români de 15 ani.
În acest context, discuția europeană se mută treptat de la întrebarea dacă inteligența artificială va fi folosită în educație astfel încât să dezvolte competențele elevilor fără să înlocuiască gândirea, evaluarea critică și decizia umană.
