Țuțuianu, nemulțumit de mesajele care circulă în spațiul public despre AEP
"O primă chestiune care circulă şi, din păcate, este promovată de oameni cu expertiză este aceea că anularea alegerilor din anul 2024 a fost făcută de Curtea Constituţională pentru că Autoritatea Electorală Permanentă nu a sesizat Curtea în legătură cu faptul că unul dintre candidaţi a declarat zero bani cheltuieli electorale. Am citat dintr-un distins comentator politolog. Este o afirmaţie fără niciun fel de suport şi asta arată fie rea-credinţă, fie necunoaşterea în profunzime a reglementării legale", a afirmat Adrian Ţuţuianu, într-o conferinţă de presă.
El a amintit că decizia de anulare a alegerilor luată de CCR a fost motivată prin faptul că declaraţiile privind bugetul de campanie al candidatului care a declarat zero cheltuieli depuse la AEP au fost în contradicţie cu notele de informare ale unor instituţii precum MAI şi SRI, referindu-se la Călin Georgescu.
"Răspunsul este următorul şi rezultă din hotărârea Curţii Constituţionale a României numărul 32/2024, care motivează decizia de anulare a alegerilor prin faptul că declaraţiile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă ale unuia dintre candidaţi, referitoare la bugetul său de campanie, pe care l-a raportat ca fiind zero lei, sunt în contradicţie cu datele prezentate în notele de informare ale unor instituţii ale statului, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Generală de Protecţie Internă şi Serviciul Român de Informaţii", a explicat preşedintele AEP.
Ţuţuianu a precizat că AEP are competenţă de control financiar, şi nu de investigare a unor cheltuieli nedeclarate.
"Competenţa Autorităţii Electorale Permanente este una de control financiar asupra sumelor şi cheltuielilor declarate de mandatarii financiari, iar nu o competenţă de investigaţie asupra unor cheltuieli nedeclarate, disimulate în activităţi online finanţate prin canale netransparente, element pe care Curtea îl leagă expres de informaţii din zona de securitate naţională, obţinute şi declasificate ulterior alegerilor. Ca urmare, AEP nu controlează decât post-alegeri modul în care au fost finanţate cheltuielile electorale. Evident că Regulamentul 900/2024 asigură astăzi şi nişte pârghii intermediare de verificare a publicităţii politice", a adăugat acesta.
AEP l-a amendat pe Căln Georgescu după ce declarase cheltuieli zero în campania electorală
Preşedintele AEP a subliniat că Autoritatea luat măsuri, sancţionându-l prin amendă pe candidatul independent care a declarat zero cheltuieli în campania electorală.
"Este public faptul că am aplicat sancţiuni candidatului independent care a declarat cheltuieli zero, 200.000 de lei, au şi fost achitate în cuantumul redus prevăzut de lege. Au fost sancţionaţi contravenţional 13 coordonatori de campanie ai aceluiaşi candidat independent.
A fost sancţionat mandatarul financiar şi au fost transmise sesizări către Parchetul General, cu documente justificative referitoare la desfăşurarea campaniei electorale şi au fost solicitate informaţii de la ANAF referitoare la finanţare. Neregulile constatate sunt publice şi, ca urmare, concluzia este aceea că AEP nu a rămas pasivă în legătură cu semnalele privind materialele de propagandă ale candidatului care declarase venituri şi cheltuieli zero, ci a sesizat organele competente cu privire la aspecte care depăşeau limitele de atribuţii prevăzute în lege", a mai spus Ţuţuianu.
AEP se reorganizează: Nu se va activa doar în apropierea alegerilor, ci va lucra permanent
Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a prezentat, miercuri, la o conferinţă de presă, proiectul elaborat de Autoritate, menţionând că va avea săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu partide politice şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi că doreşte ca acesta să fie promovat ca proiect de lege de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanţă de urgenţă.
"AEP nu are astăzi o lege de organizare şi funcţionare, ceea ce este anormal. Toate autorităţile administraţiei publice centrale şi autorităţile administrative au legi proprii de organizare. În al doilea rând, activitatea Autorităţii Electorale Permanente este dispersată în mai multe legi (...), nu avem o reglementare unitară", a explicat Adrian Ţuţuianu necesitatea elaborării proiectului.
Potrivit acestuia, a fost constituit un grup de lucru în cadrul AEP şi s-a muncit trei luni la elaborarea proiectului.
El a spus că proiectul este structurat pe şase titluri mari cu mai multe capitole, care clarifică statutul juridic, rolul şi misiunea AEP, fiind cuprins, ca noutate, şi managementul administraţiei electorale şi profesionalizării personalului electoral.
Proiectul reiterează că AEP este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, cu sediul în Bucureşti şi competenţă generală în materie electorală. "Proiectul configurează AEP nu ca o instituţie care intervine exclusiv în perioada electorală, ci ca autoritate permanentă a administraţiei electorale, ale cărei responsabilităţi se exercită înainte, în timpul şi după desfăşurarea scrutinurilor", a precizat Ţuţuianu.
Preşedintele AEP menţionat că sunt trei direcţii principale generale de acţiune ale autorităţii: aplicarea unitară şi dezvoltarea cadrului normativ aplicabil alegerilor şi referendumului, participarea la organizarea scrutinurilor şi participarea electorală şi informarea alegătorilor. Controlul parlamentar este delimitat pe numirea, suspendarea şi revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale pe care Autoritatea le reprezintă Parlamentului şi pe aprobarea bugetului.
El a adăugat că proiectul prevede că Autoritatea Electorală Permanentă va depune la Parlament două rapoarte anuale, unul privind activitatea din anul precedent până la data de 15 aprilie a anului următor şi unul privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau referendumului după fiecare scrutin, care trebuie prezentat în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale.
Proiectul mai stabileşte că AEP dispune de un aparat de lucru organizat la nivel central şi teritorial, numărul total de posturi fiind de 371, exclusiv funcţiile de demnitate publică, a spus Ţuţuianu, precizând că structurile teritoriale vor avea un număr redus de personal, de trei sau patru angajaţi.
Conducerea AEP, reconfigurată: Ce mandat vor avea președintele și cei doi vicepreședinți
De asemenea, proiectul introduce reguli suplimentare pentru conducerea AEP, formată dintr-un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, cu un mandat de opt ani.
Acestea cuprind necesitatea unor studii universitare de master, experienţă profesională de cel puţin 15 ani, să nu fi fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, să nu-i fi fost aplicată în ultimii cinci ani sancţiunea disciplinară a destituirii din funcţia publică, să nu fi avut calitatea de lucrător sau colaborator al securităţii sau al serviciilor de informaţii ale fostei securităţi, să nu aibă calitatea de soţ, soţie şi nici rudă ori afin până la gradul al treilea cu preşedintele României, cu membrii Guvernului ori cu cei ai Birourilor permanente ale celor două camere ale Parlamentului şi să nu aibă calitatea de lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.
O altă noutate prevăzută în proiect este că şi preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi prin hotărâre a Parlamentului. În prezent, preşedintele AEP este desemnat de Parlament, un vicepreşedinte - de preşedintele României şi un vicepreşedinte şi secretarul general - de prim-ministru.
"Mi se pare că este anormal ca Executivul să numească majoritatea funcţiilor de conducere din cadrul AEP, în condiţiile în care ea are statutul de instituţie autonomă aflată sub control parlamentar. De aceea, preşedintele va putea să facă o propunere, prim-ministrul poate să facă o propunere, dar decizia finală aparţine Parlamentului, aşa cum este normal să funcţioneze o autoritate permanentă", a subliniat Adrian Ţuţuianu, adăugând că secretarul general va fi desemnat de preşedintele AEP.
El a mai spus că salarizarea personalului va fi identică cu aceea a angajaţilor de la Parlament, menţionând şi că membrii personalului AEP vor avea obligaţia de a declara că nu fac parte dintr-un partid politic.
Autoritatea, pe lângă subvenţiile de la bugetul de stat, va putea să obţină şi venituri proprii. De asemenea, proiectul stabileşte că toate actele adoptate de AEP vor fi publice, vor putea fi supuse controlului judecătoresc şi atacate la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal.
Proiectul mai stabileşte organizarea în aparatul propriu al AEP a Centrului naţional pentru dezvoltarea managementului electoral, ca structură de specialitate, fără personalitate juridică, cu misiunea de a realiza formarea profesională propriu-zisă, educaţie electorală, cercetare şi documentare, printre care şi coordonarea apariţiei unei publicaţii ştiinţifice.
Totodată, prevede că sistemul informatic electoral naţional trebuie administrat de Autoritate şi cuprinde registrul electoral, inclusiv registrul secţiilor de votare, corpul experţilor electorali, corpul operatorilor de calculator şi verificarea cererilor privind votul în străinătate sau prin corespondenţă, aplicaţii pentru desemnarea experţilor electorali şi operatorilor de calculator şi sistemul informatic al finanţării partidelor politice şi registrele aferente publicităţii politice şi portalul pentru votul străinătate.
"Legat de răspunderea pentru încălcarea legii Autorităţii Electorale Permanente, am prevăzut câteva contravenţii care privesc obstrucţionarea atribuţiilor de control, monitorizare, verificare, inspecţie, documentare sau îndrumare, refuzul nejustificat de a pune la dispoziţie date, informaţii, documente pentru AEP, neefectuarea comunicărilor prevăzute de lege şi împiedicarea accesului reprezentanţilor AEP în spaţii sau la documente ori sisteme informatice necesare exercitării atribuţiilor. Sancţiunile sunt proporţionale cu caracterul obligaţiilor protejate, sunt sancţiuni între 5.000 şi 20.000 lei", a afirmat Ţuţuianu, adăugând că termenul de prescripţie va fi mai mare de trei ani şi va fi înlăturată posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii.
