Potrivit Politico, noul document de negociere pregătit de Irlanda prevede reduceri de 122 de miliarde de euro, în prețuri curente, față de varianta prezentată în iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Propunerea urmează să devină baza unor negocieri dificile între cele 27 de state membre.
Agricultura și fondurile regionale scapă de tăieri
Una dintre concesiile importante făcute de Irlanda vizează Politica Agricolă Comună și fondurile destinate regiunilor.
Subvențiile pentru agricultură și plățile regionale, care reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul european, au fost protejate de reducerile propuse.
Această decizie răspunde presiunilor venite din partea statelor din sudul și estul Europei, grupate informal în tabăra „Friends of Cohesion”, care s-au opus reducerii fondurilor destinate agriculturii și coeziunii.
De cealaltă parte se află statele considerate mai „frugale”, în frunte cu Germania, care cer reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro dintr-o propunere de buget apropiată de pragul de 2.000 de miliarde de euro.
Competitivitatea pierde 75 mld. euro
Protejarea agriculturii și a fondurilor regionale înseamnă însă că reducerile sunt concentrate în alte zone.
Cea mai mare scădere propusă vizează cheltuielile pentru competitivitate, care ar urma să fie reduse cu 75 de miliarde de euro.
Bugetul destinat ajutorului extern ar urma să piardă alte 38 de miliarde de euro, iar cheltuielile administrative ale Uniunii Europene ar fi reduse cu aproximativ 10 miliarde de euro.
Irlanda propune și eliminarea unei rezerve financiare pentru situații neprevăzute, cunoscută drept „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze fonduri pentru urgențe apărute pe parcursul ciclului bugetar de șapte ani.
Planul riscă însă să nemulțumească și statele care au cerut un buget mai mic.
Țările „frugale” au avertizat anterior împotriva unor reduceri disproporționate în domenii considerate noi priorități europene, precum competitivitatea, apărarea și finanțarea pentru dezvoltare.
Germania și aliații săi criticaseră deja propunerea precedentă, prezentată de Cipru, pentru că reducea bugetul cu numai 32 de miliarde de euro.
Negocierile intră în faza decisivă
Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să analizeze noua variantă de buget înainte ca subiectul să ajungă la liderii europeni.
Statele încearcă să ajungă la un acord până la finalul anului, într-un moment în care diferențele dintre contributorii neți la bugetul UE și statele care beneficiază într-o măsură mai mare de fonduri europene rămân puternice.
Discuția nu este doar despre cât va cheltui Uniunea Europeană, ci și despre sursa banilor.
Propunerea Comisiei include un pachet de cinci noi surse de venituri proprii ale UE, care ar urma să genereze în total aproximativ 66 de miliarde de euro.
Irlanda nu propune schimbări majore la acest pachet.
UE caută și noi taxe pentru alimentarea bugetului
Printre variantele discutate se află o contribuție aplicată companiilor, cunoscută drept CORE, precum și venituri provenite din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS.
Ambele propuneri au întâmpinat opoziție din partea mai multor guverne europene.
Franța a cerut, la rândul său, extinderea listei prin includerea unor taxe susținute de Parlamentul European, inclusiv pentru marile companii digitale, jocurile de noroc online și tranzacțiile sau companiile din zona cripto.
Irlanda a decis însă să păstreze cele cinci surse de venituri propuse de Comisie și să încerce mai degrabă ajustări tehnice.
Printre variante se numără introducerea graduală a contribuțiilor legate de ETS pentru statele mai sărace, care ar putea fi afectate într-o măsură mai mare, și creșterea sumelor care ar reveni bugetului european din mecanismul aplicat importurilor cu emisii ridicate de carbon.
Negocierile privind aceste surse de venit sunt importante pentru că statele membre trebuie să găsească un echilibru între dimensiunea bugetului, contribuțiile naționale și banii pe care UE îi poate strânge direct.
Noua propunere irlandeză nu reprezintă bugetul final al Uniunii Europene. Este un document de negociere care va putea fi modificat substanțial pe măsură ce statele membre încearcă să ajungă la un compromis asupra cadrului financiar pentru perioada 2028-2034.
