România riscă să piardă miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor majore în implementare. Din cele 28,5 miliarde euro alocate, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde până la sfârșitul lunii septembrie 2024, iar mai puțin de jumătate au fost efectiv cheltuite. În plus, România a realizat doar 14% din jaloanele asumate, un ritm alarmant de lent, spune Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație a BNR. Fără reforme concrete și respectarea termenelor, fondurile europene rămase – aproape 20 de miliarde de euro – riscă să rămână doar pe hârtie.
Conform reprezentantului BNR, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este cea mai ambițioasă inițiativă de reforme și investiții pe care România a avut-o vreodată la dispoziție. Cu o alocare totală de 28,5 miliarde euro (13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi), PNRR ar trebui să accelereze modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrației publice și îmbunătățirea sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația, cu bani europeni.
„Cu toate acestea, România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni”, scrie Cristian Popa pe pagina sa de LinkedIn.
De ce România a fost singura țară în pericol de a pierde banii europeni
Reprezentantul BNR spune că România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv.
„Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră”, spune economistul.
De ce ne e mai bine în UE? La fiecare euro dat am primit 3 euro înapoi
Aderarea României la Uniunea Europeană a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat cu economia țării. Spre exemplu, acum 30 de ani PIB-ul României era de 26,6 miliarde de euro, iar acum, după aderarea României la Uniunea Europeană, este de aproximativ 357 miliarde de euro. Ce înseamnă asta mai practic? Pentru fiecare euro contribuit la UE, am primit 3 înapoi.
Peisajul creșterii economice românești a fost construit, în mare parte, pe banii proveniți de la Uniunea Europeană. Fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, spune că, de la aderare, România a primit peste 95 miliarde de euro* şi a contribuit cu 30 miliarde de euro la bugetul blocului european.
„România este un capitol important în povestea Uniunii Europene. Vorbim de o şansă acordată odată cu banii veniţi de la Bruxelles pentru infrastructură modernizată şi oportunităţi pentru toţi românii. Faptul că am fost aproape de acest domeniu încă de la momentul aderării m-a făcut să fiu un promotor convins al faptului că banii europeni schimbă cu adevărat vieţi. Datele arată aşa: la fiecare 1 euro cu care am contribuit am primit 3 euro înapoi”, a declarat Marcel Boloș pe pagina sa de Facebook.
Declarațiile au fost făcute în mai 2024, de atunci, această sumă a crescut.
