Sfârșitul lunii aprilie 2026. Toată România era atentă la pregătirile pentru demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului. Acesta era subiectul zilei: cade sau nu Guvernul? Însă între timp, pe piața energiei se petreceau lucruri ciudat. Pe 27 aprilie, pe piața de echilibrare apare un vârf uriaș: 60.976,32 lei pe MWh!
Ca o paranteză, aceste reglaje apar atunci când unul sau mai mulți producători de energie ies din tiparul prognozat de producție. De exemplu, asta se întâmplă într-o zi în care în mod normal ar fi o producție uniformă pe componeneta fotovoltaică, dar un plafon de nori micșorează semnificativ producția. Sau când un vânt puternic blochează producția pe componenta eoliană. Natura e capricioasă, iar producătorii sunt cu mâinile legate în aceste situații.
Dar există piața de echilibrare. Ei bine, aici se aduce acea energie necesată pentru scurt timp, de regulă, pentru a păstra echilibrul SNE. De regulă, prețurile pentru un MWh pe această piață este de ordinul sutelor de lei, mai rar a miilor. Numai că, din când în când, cineva face mulți bani ridicând masiv costul unui MWh injectat în sistem la momentul potrivit. Exact asta s-a întâmplat pe 27 aprilie: au reapărut ”monștrii” despre care scria Economica.net încă din 2024. Atunci necesarul de energie de echilibrare a fost relativ mic, de 5 MWh, dar totuși prețul a ajuns la o valoare extremă. Prețurile din piața de echilibrare au devenit exagerat de mari față de Piața pentru Ziua Următoare (PZU) și au indicat valori de peste 7.000 lei/MWh în mai multe intervale din anul 2024, comparativ cu un preț PZU de circa 381 lei/MWh în anul precedent.
Și situația continuat în anii următori, însă nu s-au mai înregistrat asemenea vârfuri. Asta până în aprilie 2026. Iată câteva exemple din această lună:
01.04 – interval 56 – 11.284 lei
01.04 – interval 65 – 13.577 lei
01.04 – Interval 67 – 27.695 lei
08.04 – Interval 63 – 12.027 lei
08.04 – Interval 64 – 14.001 lei
27.04 – Interval 64 – 60.976,32 lei pe MWh!
Cine plătește?
Costul dezechilibrului este suportat, în primă instanță, de actorul care, prin comportamentul său, a contribuit la dezechilibrarea sistemului. Este vorba fie despre un producător care a notificat o anumită cantitate de energie, dar a livrat mai mult sau mai puțin decât a declarat, fie – cel mai frecvent – despre furnizori care, în final, au consumat mai puțină energie decât au notificat inițial pentru portofoliile lor de clienți.
Dincolo de mecanismele tehnice de decontare, realitatea economică este că aceste costuri de echilibrare ajung, sub o formă sau alta, la consumatorul final. În contextul actual al prețurilor la energie, situația devine și mai complexă. În scenariul în care statul nu recunoaște integral aceste costuri suplimentare în schemele de compensare, furnizorii riscă să rămână cu pierderi directe. În caz contrar, dacă aceste costuri sunt acceptate la decontare, povara financiară se transferă asupra bugetului de stat, adică, în ultimă instanță, asupra contribuabililor.
Pentru o corectă informare, am solicitat clarificări de la Transelectrica și de Ministerul Energiei, însă până la data publicării acestui articol nu am primit nici un răspuns. Vom reveni pe măsură ce apar informații noi.
