Lidera opoziției venezuelene, apreciată de Trump după ce aceasta i-a oferit președintelui american premiul Nobel, simbolic
"Credem că un proces cu adevărat transparent, cu vot cu prezenţă la urne... pe tot parcursul procesului, ar putea fi realizat în nouă până la zece luni", a afirmat Machado, care a câştigat anul trecut premiul Nobel pentru Pace, în declaraţii pentru Politico.
"Dar, bineînţeles, asta depinde de momentul în care se începe", a mai spus ea.
Machado a declarat, într-un podcast marţi, că nu a discutat încă un calendar specific pentru începerea unui astfel de proces cu preşedintele american Donald Trump. Cei doi s-au întâlnit la Casa Albă după o operaţiune militară americană în Venezuela care a dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui Nicolas Maduro la începutul lunii ianuarie.
Podcastul nu a fost încă lansat, însă Politico a publicat fragmente din el joi.
Trump a declarat că Statele Unite ar putea continua să supravegheze Venezuela în următorii ani, în special în ceea ce priveşte extinderea infrastructurii petroliere. El a declarat luna trecută pentru The New York Times că "numai timpul va spune" cât timp SUA vor continua să supervizeze Venezuela.
De la capturarea lui Maduro, ţara sud-americană a fost condusă de preşedinta interimară Delcy Rodriguez, care anterior fusese vicepreşedinta lui Maduro. Viitorul politic al Venezuelei rămâne incert.
După realegerea lui Maduro în 2024, care a fost umbrită de acuzaţii de fraudă, Machado nu a cerut noi alegeri, ci a insistat pentru o schimbare de putere pe baza rezultatelor de la momentul respectiv.
Edmundo Gonzalez Urrutia a fost considerat de către opoziţia venezueleană şi observatorii internaţionali drept câştigătorul alegerilor prezidenţiale.
Machado şi-a justificat acum evaluarea în legătură cu posibile noi alegeri pe fondul situaţiei politice şi sociale din ţară. Ea a făcut referire la o "cultură democratică puternică" şi la sprijinul forţelor armate pentru o tranziţie către democraţie.
Venezuela a trecut legea aministiei după aproape 30 de ani de doctrină chavistă
"Un eveniment foarte important a avut loc pentru Venezuela: adoptarea unanimă de către toate forţele politice prezente în Adunare, în primă lectură, a legii amnistiei, care este o lege pentru pace şi reconciliere naţională", a declarat preşedinta interimară Delcy Rodriguez, care o promisese vineri sub presiunea SUA.
Legea "ar putea fi începutul unui pas istoric. Putem asigura că Venezuela intră într-o spirală de recunoaştere reciprocă, de respect, de toleranţă, de acorduri şi unde, în cele din urmă, putem găsi pacea", a declarat cu entuziasm, în timpul dezbaterilor, deputatul de opoziţie Tomas Guanipa.
Proiectul de lege, aprobat în primă lectură joi, va fi dezbătut din nou marţi în Adunare pentru aprobarea finală. Legea are scopul de a permite eliberarea tuturor prizonierilor politici şi retragerea acuzaţiilor împotriva lor.
Proiectul de lege acoperă infracţiunile de "terorism", "trădare" şi "incitare la ură", acuzaţii folosite frecvent pentru încarcerarea prizonierilor politici.
Această "Lege a amnistiei pentru coexistenţa democratică" are, de asemenea, scopul de a ridica interdicţiile de candidatură impuse numeroaselor figuri ale opoziţiei, ceea ce ar putea, în principiu, să fie în beneficiul liderei de opoziţie Maria Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care nu a putut candida la alegerile prezidenţiale din 2024.
Cu toate acestea, amnistia nu se va aplica "încălcărilor grave" ale drepturilor omului comise în timpul celor 27 de ani de guvernare de inspiraţie socialistă de la venirea la putere a lui Hugo Chavez în 1999.
Preşedinta interimară, care lucrează cu preşedintele american Donald Trump pentru accesul la petrolul venezuelean, este sub presiune pentru a pune capăt unui sistem de represiune care a dus la încarcerarea a mii de critici şi oponenţi.
Proiectul de lege subliniază "importanţa de a nu impune răzbunare, pedepse sau ură, ci de a deschide calea pentru reconciliere".
Sunt excluse infracţiuni şi delicte precum "încălcări grave ale drepturilor omului, crime împotriva umanităţii, crime de război, omucidere intenţionată, corupţie şi trafic de droguri".
"Cerem iertare şi trebuie să iertăm şi noi", a declarat Jorge Rodriguez, preşedintele Adunării Naţionale şi fratele lui Delcy Rodriguez, afişând o fotografie cu Hugo Chavez ţinând un crucifix: "Cerem iertare pentru că, să fiu clar, nu-mi place ideea de (a exista) prizonieri."
"Nicolasito" (Micul Nicolas), fiul preşedintelui destituit Nicolas Maduro care aşteaptă procesul într-o închisoare din New York pentru acuzaţii de trafic de droguri, a declarat în timpul dezbaterilor că este "de acord" cu ideea că "Venezuela nu va tolera alte răzbunări".
"Venezuela trebuie să revină pe drumul cel bun, cu dragostea pe primul loc, cu reconciliere şi cu pacea consolidată, către viitorul glorios al dezvoltării pe care destinul l-a pregătit pentru acest pământ magnific al Venezuelei", a declarat Nicolas Maduro Guerra.
În faţa Palatului de Justiţie, Angel Godoi, în vârstă de 52 de ani, un deţinut politic eliberat pe 14 ianuarie, a insistat asupra libertăţii complete. "În cazul meu, trebuie să mă prezint în faţa autorităţilor la fiecare 30 de zile şi, de asemenea, mi se interzice să părăsesc ţara. Ni s-a dat de înţeles (la eliberare) că, de asemenea, nu ar trebui să facem nicio declaraţie."
"Pe lângă libertatea (prizonierilor politici), avem nevoie de libertăţi politice, libertăţi civice, tot ceea ce afectează viaţa fiecărui cetăţean din ţară, în cadrul stabilit de Constituţie", a adăugat el.
De la începutul lunii ianuarie, aproximativ 350 de prizonieri politici au fost eliberaţi, conform ONG-ului Foro Penal, dar aproape 700 rămân încarceraţi, iar zeci de familii continuă să campeze în faţa închisorilor, aşteptând eliberarea celor dragi.
Alfredo Romero, directorul Foro Penal, a subliniat că "un proces de reconciliere, să-l numim tranziţie, nu trebuie să devină un proces de persecuţie împotriva celor care au deţinut anterior puterea". "Justiţia trebuie să triumfe", a declarat el.
