Primele efecte ale victoriei lui Magyar: Ungaria va fi membră a Parchetului European condus de Laura Kövesi

Victoria istorică a lui Péter Magyar în fața regimului Orbán marchează o schimbare de strategie pentru Ungaria, având ca punct central integrarea deplină în structurile de justiție ale Uniunii Europene. După ani de izolare juridică sub pretextul suveranității naționale, noua administrație de la Budapesta promite să pună capăt impunității prin aderarea imediată la Parchetul European, oferind astfel instituției conduse de Laura Codruța Kövesi mandatul să investigheze corupția sistemică și utilizarea fondurilor europene din ultimul deceniu.  

Ungaria a avut și are în continuare sume uriașe de bani blocate de Uniunea Europeană, iar noul guvern este gata să garanteze protecția banilor europeni prin control extern.

În discursul său de victorie, Péter Magyar a anunțat că dorește demantelarea statului capturat și a cerut demisii:

– lui Tamás Sulyok, președintele Ungariei

– președintelui Curții Constituționale

– președintelui Curții Supreme a Ungariei (Curia)

– procurorului general

– președintelui Curții de Conturi

– președintelui Autorității Naționale pentru Concurență

și a altor instituții de stat capturate.

La finalul discursului său, Magyar a cerut celor prezenți să se ia de mână și să „treacă pragul victoriei pe 12 aprilie” cu „capul sus, inima curată și ca maghiari mândri”. „Dumnezeu să binecuvânteze Ungaria!”, a încheiat Magyar.

De ce nu este Ungaria membră a Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Ungaria nu este membră a Parchetului European (EPPO - European Public Prosecutor's Office), fiind singura țară din Uniunea Europeană (alături de Danemarca și Irlanda, care au un regim special de "renunțare") care a ales în mod conștient să nu participe la această instituție.

Guvernul condus de Viktor Orbán a refuzat aderarea, invocând în principal motive de suveranitate națională.  

Argumentele oficiale ale Budapestei au făcut referire la independența sistemului judiciar maghiar. Guvernul Orbán susținea că procuratura maghiară este deja independentă și capabilă să investigheze corupția fără supraveghere externă.

De asemenea, Viktor Orbán a invocat Constituția, argumentând că transferul puterii de urmărire penală către o instituție supranațională ar încălca legea fundamentală a țării. În loc de aderare, Ungaria a semnat în 2021 un acord de cooperare cu Parchetul European, care permite schimbul de informații, dar nu oferă Parchetului European dreptul să desfășoare investigații direct pe teritoriul ungar.

Ce a promis Péter Magyar în timpul campaniei electorale

Péter Magyar a făcut din aderarea la Parchetul European un punct central al programului său politic. Liderul partidului TISZA (Respect și Libertate) a declarat în repetate rânduri că, dacă va câștiga alegerile, va cere aderarea imediată și va face această solicitare oficială în prima zi de guvernare, sau la foarte scurt timp după câștigarea alegerilor.

În lupta pentru combaterea corupției promisă în campanie, Magyar susținea că Ungaria trebuie să devină membră a Parchetului European pentru a fi demarate investigațiile privitoare la modul în care s-au cheltuit fondurile europene în ultimul deceniu.

În plus, aderarea la Parchetul European condus de Kovesi ar demonstra Bruxelles-ului că Ungaria respectă statul de drept, ceea ce ar facilita deblocarea miliardelor de euro care sunt în prezent înghețate din cauza îngrijorărilor UE privind corupția din interiorul statului maghiar.

Ce este și cum funcționează Parchetul European, condus de Kövesi

Parchetul European, sau European Public Prosecutor's Office, funcționează ca un organism juridic independent al Uniunii Europene, cu misiunea de a proteja interesele financiare ale blocului comunitar. Spre deosebire de instituții precum OLAF (Oficiul European Antifraudă), sau Europol, care au doar roluri administrative, de sprijin, Parchetul European deține puterea executivă să facă anchete penale, să pună sub acuzare și să trimită în judecată persoanele care comit fraude cu fonduri europene, corupție transfrontalieră sau evaziune fiscală de mare amploare și de TVA. Este prima instanță de urmărire penală supranațională care poate să acționeze direct în statele membre, indiferent de voința procuraturilor naționale.

Povestea numirii Laurei Codruța Kövesi

Drumul Laurei Codruța Kövesi către conducerea acestei instituții a fost unul marcat de un contrast între aprecierea internațională și opoziția politică de acasă. Ea a ajuns în această poziție în urma unui concurs tehnic extrem de riguros, cu o comisie formată din experți juridici europeni care a plasat-o pe primul loc, datorită experienței în combaterea corupției la nivel înalt din România.  

Deși a demonstrat cel mai bun punctaj tehnic, candidatura Laurei Codruța Kövesi a declanșat un conflict diplomatic fără precedent, deoarece guvernul român de la acea vreme (condus de Viorica Dăncilă și susținut de PSD-ALDE) a încercat în să-i blocheze numirea.  

Ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, a trimis scrisori omologilor europeni, cerându-le să nu o voteze. De asemenea, în plin proces de selecție, Secția specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) din România i-a deschis dosare penale și i-a pus interdicția de a părăsi țara. Măsură a fost ridicată ulterior de instanță.

Deznodământul a venit dintr-un compromis politic la nivel înalt. Inițial, Consiliul UE (reprezentanții guvernelor) îl susținea pe candidatul francez, Jean-François Bohnert. Dar, după negocieri intense, Franța și-a retras candidatul, Bohnert primind o altă funcție importantă în Franța, iar statele membre (inclusiv Germania și Franța) au trecut de partea lui Kövesi.

În septembrie 2019, a fost confirmată oficial, devenind primul Procuror-șef European, și a preluat mandatul de a construi de la zero o instituție care astăzi supraveghează corectitudinea cheltuirii banilor europeni în aproape toate colțurile Uniunii.