Șeful lui Trump pe contraterorism nu este de acord cu „operațiunea” din Iran
Într-o scrisoare publicată pe contul său de pe platforma de socializare X.com, Kent a transmis că Iranul nu reprezenta „o amenințare iminentă” pentru siguranța Statelor Unite, susținând că americanii ar fi început războiul „sub presiunea Israelului și a lobby-ului pro-Israel din interiorul Americii”. Un susținător vechi al lui Trump, Kent și-a înaintat și demisia din poziția sa la vârful CNC, arată sursa citată.
Odată cu plecarea sa, Kent devine oficialul cel mai important din cadrul administrației Trump care critică public operațiunea americano-israeliană din Iran. În scrisoare, Kent a spus că a susținut anterior platforma de politică externă a lui Trump și că, până anul trecut, credea că „a înțeles că războaiele din Orientul Mijlociu care au lăsat America fără mulți patrioți ai noștri care s-au jertfit și au golit visteria țării noastre”.
În plus, Kent a susținut că „înalți oficiali israelieni” și jurnaliști americani influenți au răspândit „dezinformarea” care l-a determinat pe Trump să submineze platforma sa „America First”. Atacul americano-israelian asupra Iranului s-a petrecut fix în timp ce Statele Unite derulau negocieri cu Iranul asupra demontării programului său nuclear. Cu o zi înainte de invazie, un oficial care participa la negocieri a susținut că părțile implicate ar fi „aproape” de un acord istoric.
Kent, un membru al Congresului cu două mandate la activ, a obținut nominalizarea la conducerea CNC în ciuda opoziției vădite a Democraților, care au criticat legăturile sale cu organizații radicale, inclusiv gruparea de extremă-dreapta „Proud Boys”. Cariera oficialului l-a trecut pe acesta prin Forțele Speciale și prin CIA, în timp ce soția sa, Shannon Kent, tehniciană criptografică în marină, a fost ucisă într-un atentat sinucigaș cu bombă în Siria în 2019.
Kent nu este singurul republican care a criticat atacul asupra Iranului
Am consemnat deja o serie de demisii în rândul unor oficiali de rang înalt din administrația Trump, inclusiv Margaret Ryan, directoarea Comisiei de Securitate și Schimburi, și Ric Grenell, președintele Centrului Kennedy. Cu toate acestea, al doilea mandat al președintelui a înregistrat o fluctuație mult mai mică de personal decât mandatul său anterior la Casa Albă, între 2017 și 2021.
La Centrul Național de Contraterorism, Kent raporta directorului Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, și supraveghea analiza și detectarea potențialelor amenințări teroriste din întreaga lume. Din această poziție, el a scris că ar fi fost „o minciună” că Iranul reprezenta o amenințare pentru Statele Unite, așa cum a declarat Trump, dar și Marco Rubio.
Cei doi s-au contrazis, însă, în legătură cu modul în care s-a realizat operațiunea israeliano-americană. Trump a declarat că el „considera” că Iranul este aproape să pună mâna pe arma nucleară și că ar fi atacat „iminent” America, motiv pentru care a „condus” invazia. În schimb, Rubio, dar și alți oficiali au sugerat că Israelul ar fi fost cel care era gata să atace oricum - cu sau fără ajutorul Statelor Unite - iar americanii s-au implicat doar pentru că, așa cum a spus Secretarul de Stat Rubio, „dacă israelienii ar fi atacat fără ajutorul nostru, iranienii ne-ar fi vizat oricum și pe noi în răspunsul lor violent, astfel că am decis să atacăm alături de israelieni, preventiv”.
Cert este că o analiză arată că războiul din Iran a scăzut interesul americanilor pentru Dosarele Epstein, unde Trump ar fi menționat de câteva mii de ori. Unii spun, în acest context, că Trump ar fi demarat operațiunea din Iran tocmai pentru a „distrage” atenția opiniei publice de la cazul Epstein, care monopoliza discursul public de peste Ocean la începutul anului. În mod similar, premierul israelian Benjamin Netanyahu, ar fi fost interesat să invadeze Iranul și pentru a scăpa de presiunea din țara sa legată de operațiunea din Gaza, care i-a „adus” un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională de la Haga, care-l vrea cu cătușe printre alții și pe Vladimir Putin.
