[REPORTAJ] Moldova în pragul alegerilor: ”Dificil să schimbi mentalități când toată copilăria ți s-a spus «Ești un țăran prost dacă vorbești română, în loc de rusă»

Vezi galeria
7 imagini

”Alegerile cruciale din Republica Moldova” a devenit deja un clișeu folosit în orice știre care tratează subiectul scrutinului care va avea loc duminică, 28 septembrie. Nu mă înțelegeți greșit, alegerile din Moldova chiar sunt extrem de importante, însă ”la firul ierbii” situația nu pare la fel de încrâncenată precum a fost în România, de exemplu, la alegerile din noiembrie 2024 și, mai ales, din mai 2025. 

În bună parte, moldovenii își văd de viața de zi cu zi, și în cele 5 zile petrecute în Chișinău, nu am auzit decât o singură discuție despre alegeri purtată aleatoriu pe stradă. Să fie acest lucru cauzat și de faptul că aproximativ jumătate din moldoveni vorbesc rusa, o limbă pe care nu o înțeleg? Posibil, dar rămân la sentimentul general cum că moldovenii nu sunt la fel de încrâncenați precum au fost românii la ultimele alegeri, când era aproape imposibil să mergi câteva ore prin oraș fără să auzi pomenite nume precum Georgescu, Simion sau Nicușor Dan.

De ce moldovenii votează pro-Rusia?

Pe străzile Chișinăului, româna și rusa sunt practic la fel de folosite. Contrar așteptărilor pe care le aveam, un număr semnificativ de tineri moldoveni folosesc rusa ca limbă de bază.

”Vorbim de două situații: în primul rând persoanele în vârstă care au avut clar o educație bazată pe limba rusă; în al doilea rând, a existat clar un trend în rândul tinerilor, acum câțiva ani, potrivit căruia era «cool» să vorbești rusa. Pur și simplu. Nu era neapărat o asociere directă cu o cultură rusească, era doar considerat mișto să vorbești rusa”, îmi explică Ana, o tânăra moldoveancă de 27 de ani, care a terminat facultatea în România.

 

Aproape orice marcaj important din Chișinău este bilingv, iar atunci când interacționezi cu o persoană necunoscută, indiferent că vorbim de paznicul de la o intrare în muzeu sau de vânzătoarea de la patiseria de colțul blocului, este o loterie dacă vei fi întâmpinat cu un salut în română sau în rusă. Totuși, chiar și în situațiile în care am fost întâmpinat în rusă, discuția în limba română nu mi-a fost niciodată refuzată, chiar dacă interlocutorul avea clar dificultăți să se exprime astfel. 

”Eu nu voi accepta niciodată să vorbesc rusă în țara mea, chiar dacă știu perfect și această limbă. Dacă cineva îmi vorbește în rusă, eu îi răspund în română, sau în moldovenească, cum îi spunem noi”, spune Ana.

O întreb de ce mulți moldoveni votează cu partide care au clar o afinitate rusă, mai ales în condițiile în care regimul sovietic a avut un impact clar negativ asupra Basarabiei / Republicii Moldova, după Al Doilea Război Mondial?

”Pentru că este dificil să schimbi mentalități când toată copilăria ți s-a spus «Ești un țăran prost dacă vorbești română, nu rusă. Doar proștii vorbesc româna». Ani de zile s-a încercat rusificarea Moldovei, prin aducerea vorbitorilor de rusă aici și prin încercarea de înlăturare a moldovenilor. Mie, de exemplu, în școală, mi se inducea constant ideea potrivit căreia daca vreau să fac ceva cu viața mea eu trebuie să plec din Moldova, nu am ce căuta aici. Această situație a persistat până în 2010, când în societatea moldovenească s-a simțit o îndepărtare de această rusificare a țării”, continuă ea. 

Dar totuși, dincolo de ”moștenirea” rusă, ce îi determină azi pe moldoveni să voteze anti-occident și pro-Rusia?

”Sunt temele clasice: UE ne va aduce «gheii» aici, Republica Moldova va fi absorbită de România, ne pierdem suveranitatea, UE vrea globalizarea și eliminarea tradițiilor moldovenești, UE va ordona închiderea școlilor cu predare în limba rusă, etc.”, explica Ana.

Contraste la tot pasul: Poze cu Macron în cafenele vs. secera și ciocanul pe stradă

Dincolo de diferențele de limbă română vs. rusă, seria contrastelor poate fi întâlnită la tot pasul în Chișinău. Un moment care chiar mi-a rămas în minte a fost atunci când, mergând prin centrul orașului, mi-a ieșit în cale secera și ciocanul de pe cortul Blocului Patriotic (alianța comunistă pro-rusă) urmând ca, la doar câteva sute de metri distanță, să intru într-o cofetărie în care clienții erau întâmpinați de un tablou cu Emmanuel Macron și Maia Sandu, președinții Franței și ai Republicii Moldova. 

”Interesantă fotografie. Să înțeleg că susțineți drumul pro-european al Moldovei?”

”Da, clar. Domnul Macron ne-a vizitat când a fost în Chișinău, suntem și cofetărie franțuzească, așa că...  Pentru noi este bună apropierea de occident, avem și destui clienți străini, așa că nu văd de ce ar fi o problemă”.

Este dialogul scurt pe care îl am cu unul dintre angajații cofetăriei, vădit impresionat de faptul că Macron s-a plimbat pe jos pe străzile Chișinăului în luna iunie.

Președintele francez a fost în vizită oficială în Republica Moldova la începutul acestei veri, arătându-și susținerea pentru Maia Sandu și integrarea țării în Uniunea Europeană. În plus, ca urmare a vizitei, Franța a anunțat că va acorda Moldovei un credit pentru investiții de 15 milioane de euro în energie regenerabilă, feroviar, irigații și aprovizionarea cu apă și canalizare.

Minciuni electorale

Revenit la ”cortul electoral” al Blocului Patriotic, accept cele câteva pagini de propagandă pe care un voluntar al partidului le împarte. Din păcate pentru mine, acesta este în rusă, așa că mă întorc și îi spun că nu cunosc limba. Ușor circumspect, voluntarul scoate și varianta în română a ziarului electoral, dintr-o grămadă aflată undeva în spatele cortului. 

Dincolo de atacuri obișnuite la adresa PAS (partid pro-european) și a președintelui pro-european Maia Sandu, publicația aduce în discuție subiecte tipice în taberele suveraniste: integritate teritorială, tradiții și familia tradițională și promovarea business-urilor locale.

În mod surprinzător, cuvântul ”Rusia” apare doar de două ori în cele opt pagini ale publicației comuniste, un semn că asocierea cu Rusia nu este tocmai ceva cu care formațiunea politică vrea să se promoveze în rândul populației. 

 ”Politică externă înțeleaptă. Blocul susține pragmatismul: relații cu UE, Rusia, China – pe picior de egalitate. Negocieri cu Rusia pentru gaz la 200-300 de dolari pentru 1.000 metri cubi, ca oamenii să plătescă 6-8 lei”, se menționează în pliantul electoral. 

Acesta conține însă informații exagerate și la limita adevărului. Mai exact, Rusia nu mai vinde de ani buni gaze la prețul promis de Blocul Patriotic (200 dolari/1.000 metri cubi). Astfel, regimul de la Moscova vinde gaze către Europa la prețuri de aproximativ 500 dolari/1.000 metri cubi, iar prețuri de 300 dolari sunt practicate doar în relația cu China, un uriaș partener comercial. 

Mai parcurg câteva paragrafe din ziarul electoral și ajung la o minciună cu adevărat grosolană: 

”Moldova suferă din cauza guvernării incompetente. Economia scade: PIB -3,4%, inflație 67,4%, sărăcie 33,6%”.

Produsul Intern al Moldovei a crescut cu 0,1% în 2024, după o creștere de 1,2% în 2023. De asemenea, rata lunară a inflației a oscilat între 7 și 9% anul acesta, vârful ultimilor 10 ani fiind atins în octombrie 2022 (34,6%).

Ce spun moldovenii care votează pro-Rusia

Încerc totuși să vorbesc și cu moldoveni aflați de cealaltă parte a baricadei, așa că vorbitorii de limbă rusă devin principala mea țintă. Prima oprire, la o tarabă din Piața Mare unde un domn de vârsta a doua vinde obișnuitele jucării și ustensile ”de casă”, cumpărate angro de pe platformele chinezești de comerț electronic. 

”Nu vreau să discut nimic despre asta. Voi oricum veți scrie ce vreți, nu ce spun eu”, îmi răspunde tăios vânzătorul atunci când îi spun că sunt jurnalist din România și vreau să vorbim despre alegeri. 

La câțiva metri depărtare, norocul îmi surâde și o florăreasă îmi explică rapid de ce Blocul Patriotic este singura alegere corectă la alegerile de duminică.

”De ce să vrem UE și Maia Sandu? Ca să avem război ca Ucraina? Noi vrem pace și liniște. Nu avem nevoie de importurile din UE. Fermierii noștri trebuie să fie sprijiniți, nu să se aducă produse din afară”, îmi spune doamna Irina.

O întreb ”din ce țară vin florile pe care le vindeți?”

”Din Olanda.”

”Adică dintr-o țară UE de unde spuneți că nu vreți importuri?”

*Pauză de câteva secunde*

”Păi să se importe, dar să se importe doar ce avem nevoie”.

Zâmbesc amar și închid aici dezbaterea despre balanța comercială a Republicii Moldova. O întreb totuși care sunt punctele din programul Blocului Patriotic care o fac să creadă în această formațiune politică?

”Lumea o duce greu în Moldova. Salariile și pensiile sunt mici. Ei au spus că au în plan ieftinirea medicamentelor și majorarea pensiilor. Pentru noi astea sunt lucrurile importante care contează, nu promisiunile UE”, îmi explică ea. 

O privire asupra programului de guvernare al Blocului Patriotic arată că, într-adevăr, formațiunea pro-rusă pune pe masă mai multe măsuri cu impact social: pensie minimă de 6.000 de lei moldovenești  (1.550 RON), reducerea vârstei de pensionare, indexarea pensiilor de două ori pe an și extinderea listei medicamentelor compensate.

În mod clar măsurile promise cu greu pot fi ignorate de populația unei țări unde salariul minim este de 282 euro (1.431 RON), iar cel mediu brut ajunge la 724 euro (3.674 RON). Totuși măsurile Blocului Patriotic mă duc automat cu gândul la măsurile populiste implementate de PSD în anii pre-electorali, și pe care economiștii le-au numit ”bomba de pe coliva deficitului”, din cauza cărora astăzi se majorează taxe și se adoptă măsuri de austeritate. 

Părăsesc Piața Mare din Chișinău și mă îndrept spre Muzeul de Istorie Militară. O bună parte din exponatele acestuia sunt dedicate atrocităților cauzate de Rusia și regimul sovietic în Basarabia.

De la deportările moldovenilor în Siberia, la foametea organizată din 1946, vitrinele muzeului expun o istorie în care este limpede faptul că Rusia a fost mereu un factor negativ pentru Republica Moldova. ”Și totuși, de ce o buna parte din moldoveni ignora aceste lucruri și ar vota pro-Rusia?” – este întrebarea care îmi vine mereu în minte și căreia cu greu îi pot găsi explicații raționale.

La ieșire, încerc să port un dialog pe această temă cu o angajată. Își alege bine cuvintele și îmi dă un răspuns neutru, care nu spune nimic.

”Eu încerc sa nu fiu nicio de-o parte, nici de cealaltă. Orice va fi la alegeri, îmi doresc ca viața în Moldova să fie mai bună, în special pentru copii noștri. Vom vedea ce va fi”.

O întreb totuși dacă exponatele care arată impactul negativ al Rusiei asupra Moldovei vor ”rezista” în muzeu, în cazul în care un regim pro-rus se instalează.

”Nu eu decid, dar nu văd de ce ar fi eliminate. Este istoria noastră”.

Alegeri în Republica Moldova: Care sunt partidele care s-au înscris în cursă și ce arată sondajele

Pe 28 septembrie 2025 va avea loc un scrutin extrem de important pentru viitorul Moldovei, cetățenii țării fiind chemați la urne pentru a alege partidele care îi vor reprezenta în Parlament în următorii patru ani. 

20 de formațiuni politice și un independent au intrat în cursa pentru cele 101 fotolii din Parlamentul Republicii Moldova. În ciuda acestui fapt, sondajele arată că doar trei formațiuni au șanse reale să facă pragul electoral și să intre în Parlament. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, voturile pentru partidele mici vor fi redistribuite formațiunilor care au depășit pragul electoral. 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune pro-europeană condusă de Igor Grosu și susținută și de actuala președintă a țării, Maia Sandu, ar urma să obțină cele mai multe voturi – 29,7%, potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută și realizat de Watchdog Moldova și Centrul de Cercetări Sociologice CIBRES Research.

Blocul Patriotic, alianța socialiștilor și a comuniștilor, se află pe locul al doilea, cu 13,2% din intențiile de vot. Din această formațiune fac parte PSRM (condus de liderul socialist Igor Dodon, fost președinte al țării), PCRM (Partidul Comuniștilor condus de fostul președinte Vladimir Voronin), PRIM (partid condus de fosta bașcană Găgăuziei Irina Vlah)  și PVM (condus de Vasile Tarlev – fost premier în perioada 2001 – 2008)

Pe locul al treilea se află Partidul Nostru, condus de controversatul om de afaceri Renato Usatîi, care ar obține 7,5% din voturi. De notat că partidul promite alegătorilor că nu va face alianțe în parlamentul nici cu PAS, nici cu Blocul Patriotic. 

Mai multe informații despre partidele care participă la alegerile din R. Moldova, dar și despre alte sondaje de opinie puteți găsi pe website-ul Alegeri.md.

Bani pompați de Rusia pentru manipularea alegătorilor

În pragul alegerilor parlamentare, Republica Moldova se află sub o presiune constantă din partea Rusiei, care încearcă să manipuleze rezultatele și să submineze parcursul pro-european al țării. Numeroasele descinderi și investigații realizate de autoritățile de la Chișinău au fost caracterizate de tabăra comunistă ca fiind tentative de intimidare. 

Chiar săptămâna aceasta, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a dezvăluit că o femeie din rețeaua lui Călin Georgescu a fost arestată. La percheziții, forțele de ordine moldovene au descoperit un portofel digital cu criptomonede în valoare de 107 milioane de dolari.

Tot luna aceasta, ofițerii Centrului Național Anticorupție din Moldova au prezentat imagini cu aproximativ 20 de milioane de lei moldovenești (1 mil. euro) ce urmau să fie folosiți pentru coruperea alegătorilor la alegerile din 28 septembrie.

De asemenea, timp de cinci luni, jurnaliștii din Republica Moldova de la Nord News s-au infiltrat într-o rețea de influență, construită în jurul ONG-ului „Evrazia”, legat de condamnatul fugar Ilan Șor, și au documentat – din interior – cum se recrutează tineri, cum se fac „sondaje formatoare”, cum se pompează conținut politic în social media și cum se ocolesc regulile cu plăți în numerar sau crypto. Totul cu un scop: manipularea alegerilor din România și Republica Moldova.