Orice măsură fiscală pe care noul Guvern o va adopta va avea un efect economic negativ, recesionist pe termen scurt, aceasta fiind realitatea dură pe care guvernanții trebuie să o recunoască și de care populația trebuie să fie conștientă, subliniază economistul-șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru (foto). Acesta adaugă faptul că ritmul accelerat de creștere al cheltuielilor publice de anul trecut reprezintă unul dintre principalii factori care au dus la adâncirea găurii bugetare.
”Orice măsură de consolidare fiscală trebuie ierarhizată în funcție de cât de prietenoasă este cu creșterea economică. Totuși, este foarte important să precizez că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că vorbim de tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, sunt recesioniste pe termen scurt. Impactul e negativ de sus până jos”, a declarat Ionuț Dumitru, în cadrul conferinței anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Cum să discutăm despre stimularea creșterii economice sau de creștere PIB, în condițiile în care avem de făcut o ajustare uriașă a deficitului bugetar? Singura discuție este dacă vom avea o ajustare economică, o suferință, mai mică sau mai mare.
Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank România
România a avut anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, de peste trei ori mai mare decât plafonul UE de 3% din PIB. Comisia Europeană a intensificat miercuri acțiunea disciplinară a UE împotriva României din cauza deficitului bugetar ridicat al țării, deschizând posibilitatea de a îngheța unele fonduri europene pentru România anul viitor.
”Soluția pe termen scurt (n.red. pentru rezolvarea deficitului) sunt fondurile europene. Comisia Europeană vrea să le dea, dar trebuie să facem eforturi să le și luăm”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-șef BCR.
Creșterea cheltuielilor nete ale României este semnificativ peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, ceea ce generează riscuri clare în privința corectării deficitului excesiv până în 2030, au spus oficialii Comisiei Europene.
Dacă miniștrii de finanțe ai UE vor fi de acord cu această poziție a Comisiei la următoarea reuniune din 20 iunie, UE va începe un proces complex de stabilire a unei noi traiectorii de ajustare fiscală pentru România.
Creșterea pensiilor din anul electoral 2024 a fost picătura care a umplut paharul
Economistul-șef al Raiffeisen subliniază că în ciuda unor discursuri populiste, cheltuielile cu asistența socială din România sunt mult sub media europeană. Mai exact, acestea reprezintă 13,6% din PIB față de o medie cifrată la 21,8% în UE.
Totuși, creșterea foarte mare a pensiilor din anul electoral 2024 a împins deficitul României la un nivel ce nu poate fi susținut.
Creșterea pensiilor din 2024 a fost, consider eu, cireașa de pe colivă. A fost prea mult într-un moment în care deficitul era prea mare.
Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank România
Peste 3,8 milioane de pensionari au beneficiat de o majorare a pensiei în septembrie 2024, media de creștere fiind de 26,65%. Această creștere s-a adăugat indexării de 13,8% aplicată la 1 ianuarie 2024 tuturor pensiilor, rezultând într-o majorare cumulată de peste 40% pentru cei mai mulți dintre pensionari, arată datele publicate de Ministerul Muncii.
Este adevărat că statul are prea mulți angajați? La nivelul UE, România are cel mai mic procent al populației care lucrează la stat
Dincolo de problema creșterii prea mari a pensiilor, economistul-șef al Raiffeisen subliniază că retorica numărului mare de angajați la stat din România este mai degrabă falsă.
”Am văzut multe opinii cum că la stat ar fi «paraziți și trebuie să îi dăm afară». Dacă ne uităm însă la cifre, constatăm că numărul de salariați din sectorul public românesc, raportat la totalul populației, este de departe cel mai mic din UE. Așadar, să tragi concluzia că agregat numărul de salariați din sectorul public este mare după standardul european, pur și simplu nu este adevărat, nu este susținut de cifre”, spune Ionuț Dumitru.
În 2023, numărul salariaților la stat din România – ca procent din populația totală – reprezenta 6,4%, cel mai mic nivel din UE. Nivelul cel mai ridicat era înregistrat în Suedia și Danemarca, unde aproximativ 15,5% din populație era angajată la stat. Media UE este de 10,7%.
Cheltuielile cu salariile în sectorul public din România, în 2024, erau de 11,2% din PIB, față de 10,2% din PIB la nivelul Uniunii Europene, o medie trasă mult în jos trasă mult în jos de Germania, care are o pondere mare în PIB-ul european.
România are taxe mici față de țările UE. Problema este că în schimb primim servicii extrem de proaste din partea instituțiilor statului
Ionuț Dumitru a ținut să demonteze și mitul potrivit căruia România ar avea taxe prea mari față de alte țări din Uniunea Europeană.
Percepția că plătim taxe mari în România se bazează pe faptul că primim servicii publice de o calitate a proastă. Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult raportat la ceea ce primesc în schimb. Dacă agregăm pe cifre, nu putem concluziona că plătim taxe mari. În schimb, putem spune că plătim taxe mari raportat la ceea ce primim în schimb
Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank România
Astfel, el a evidențiat faptul că România are cel mai mic impozit pe venit din UE (10%), a treia cea mai mică Taxă pe Valoare Adăugată – TVA (19%) și unele dintre cele mai mici impozite pe salariile mari și medii din țară. În schimb, povara fiscală pe salariile mici din țară (adică salariile mai mici decât salariul mediu net din România), sunt semnificativ peste media UE. Practic, România impozitează puternic munca românilor care câștigă puțin și este mai degrabă ”păsuitoare” când vine vorba de impozitarea românilor care au salarii mari.
Nu în ultimul rând, Dumitru a scos în evidență că încasările țării din taxe pe consum (în special TVA) sunt printre cele mai mici în România (9,77%) comparativ cu UE (unde media este de 10,51%). De asemenea, și încasările statului din taxe de proprietate în România sunt mici (0,55% din PIB, comparativ cu media de 1,85% la nivelul UE și maximul de 3,7% înregistrat în Franța).
”O reformă care să ne aducă consolidarea fiscală trebuie să adreseze atât partea de venituri cât și cheltuielile. Fără să adresăm cheltuielile, oamenii nu vor plăti taxe și impozite, companiile vor căuta «portițe de optimizare» și nu vom ajunge nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul taxelor colectate. Vom crește taxele colectate și conformarea voluntară dacă le arătăm oamenilor că banii sunt cheltuiți corect, adică dacă îmbunătățim eficiența cheltuirii banilor publici”, a concluzionat Ionuț Dumitru.
