Nicușor Dan, declarații din Cehia: Ne vedem luni! / Partidele să vină cu soluții care să treacă
“Vreau să-i multumesc lui Siegfried Mureșan că și-a asumat această responsabilitate. Cred că a fost un pas necesar pentru a înțelege că este nevooie de consens în politică. Voi convoca partidele la Cotroceni luni pentru consultări, iar luni după-amiaza voi nominaliza un nou nume de premier”, a declarat Nicușor Dan.
Poate Nicușor Dan să dizolve Parlamentul?
Respingerea Guvernului propus de Siegfried Mureșan în Parlament deschide o posibilitate constituțională rară în politica românească și anume dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate.
Condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Legislativului sunt momentan îndeplinite, însă decizia nu vine automat. Președintele Nicușor Dan este cel care poate decide dacă folosește această prerogativă sau încearcă din nou formarea unui guvern.
Cabinetul Mureșan a primit astăzi doar 182 de voturi „pentru”, sub cele 233 necesare pentru învestire. Respingerea sa vine după eșecul Cabinetului Adrian Veștea și după trecerea termenului de 60 de zile prevăzut de Constituție.
Mai exact, Constituția îi permite în acest moment președintelui să dizolve Parlamentul dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Articolul 89. Textul constituțional nu stabilește că dizolvarea se produce automat, potrivit mediafax.ro.
Articolul 89 prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Prin urmare, îndeplinirea condițiilor constituționale îi deschide șefului statului posibilitatea dizolvării Legislativului, fără ca aceasta să se producă de drept.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru dizolvarea Parlamentului
Constituția stabilește două praguri principale pentru ca președintele să poată recurge la dizolvarea Parlamentului.
- Primul este expirarea unui termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură fără ca Parlamentul să fi acordat votul de încredere unui nou guvern.
- Al doilea presupune respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
În actuala criză politică din România, cele două condiții sunt îndeplinite. Prima solicitare de învestitură ajunsă efectiv la vot a fost cea a Cabinetului Adrian Veștea, respins în Parlament pe 22 iunie. Cabinetul Mureșan reprezintă cea de-a doua solicitare de învestitură respinsă de Legislativ.
Desemnarea lui Eugen Tomac din 4 iunie nu intră în calculul celor două solicitări respinse, deoarece acesta și-a depus mandatul înainte ca Guvernul să ajungă la votul Parlamentului.
Siegfried Mureșan nu a obținut voturile pentru învestire
Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a obținut votul de încredere al Parlamentului. Cabinetul a primit 182 de voturi „pentru” și 15 voturi „împotrivă”, în condițiile în care pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi favorabile. În total, au fost exprimate 197 de voturi.
Rezultatul votului înseamnă că Siegfried Mureșan nu devine prim-ministru, iar Guvernul propus de acesta nu va fi învestit.
Cele 182 de voturi favorabile sunt cu șapte mai puține decât cele obținute anterior de Guvernul condus de Adrian Veștea, care a primit 189 de voturi în Parlament. Pentru învestirea unui Guvern este necesară majoritatea parlamentarilor, respectiv cel puțin 233 de voturi.
Parlamentarii AUR nu au fost prezenţi în sală. Parlamentarii PSD au fost prezenţi, dar nu au votat.
