Fondul ar urma să fie un stimulent pentru ca ambele părți să semneze un acord final privind încheierea războiului. Reuters notează că existența unui astfel de mecanism a mai fost vehiculată în presă, dar dezvăluie pentru prima dată că mai mult de jumătate din sumă este deja angajată, iar întreaga finanțare ar urma să vină din sectorul privat, scrie Agerpres.
Noul fond este gândit ca vehicul de investiții, nu ca program de reconstrucție sau despăgubiri. Potrivit sursei citate, nu va include bani de la guverne și nici granturi.
Banii ar urma să provină de la companii din SUA, din state arabe din Golf, Asia, America de Sud și Africa. Domeniile vizate sunt energia, logistica, producția și transportul.
Iranul ar fi cerut inițial 400 mld. dolari despăgubiri
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că Teheranul a urmărit inițial să obțină 400 miliarde dolari ca despăgubiri pentru daunele provocate de război, însă Washingtonul a refuzat să asigure această sumă.
Ulterior a apărut ideea unui Fond pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la care statele din regiune ar urma să contribuie în mai multe forme: împrumuturi, linii de credit sau finanțare directă pentru refacerea unor obiective afectate de război. Printre acestea se numără complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi și infrastructură, scrie Agerpres.
Iranul are una dintre cele mai mari economii din Orientul Mijlociu, dar a fost în mare parte izolat de investițiile străine semnificative în ultimele patru decenii, pe fondul sancțiunilor americane și internaționale.
Țara are a doua cea mai mare rezervă confirmată de gaze naturale din lume și a patra cea mai mare rezervă de petrol. De asemenea, are o populație de 92 milioane de locuitori, relativ tânără și educată, o bază industrială diversificată și potențial neexploatat în domenii precum petrochimia, mineritul, turismul și agricultura.
Fondul depinde de acordul final
Fondul de investiții este separat de activele iraniene blocate în străinătate, subiect negociat în paralel în cadrul discuțiilor privind ridicarea sancțiunilor americane. Potrivit sursei Reuters, mecanismele financiare, obiectivele și calendarele sunt diferite.
Fondul nu va fi creat și nu va deveni operațional până la încheierea unui acord final satisfăcător. După semnarea memorandumului de înțelegere americano-iranian, procesul ar urma să fie structurat pe următoarele 60 de zile, conform Agerpres.
„În aceste 60 de zile administratorii fondului vor colabora cu iranienii și cu investitorii pentru planificarea și examinarea proiectelor”, a precizat sursa Reuters, conform Agerpres.
Memorandumul pe 60 de zile este doar un cadru, nu acordul final. Negociatorii americani și iranieni vor discuta în paralel teme legate de programul nuclear, sancțiuni și securitatea regională.
Acordul ar putea redeschide Strâmtoarea Ormuz
Oficiali americani și iranieni au anunțat duminică o înțelegere privind încheierea conflictului declanșat de SUA și Israel prin atacurile din 28 februarie împotriva Iranului. Conform celor convenite, blocada americană ar urma să ia sfârșit, iar Strâmtoarea Ormuz, rută vitală pentru comerțul mondial cu petrol și gaze, ar urma să fie redeschisă.
O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut trimitere la un interviu acordat CBS de vicepreședintele american JD Vance. Acesta a spus că Iranul ar putea obține acces la un fond de reconstrucție de 300 miliarde dolari, susținut de statele din Golf, dacă respectă acordul cu SUA, scrie Agerpres.
Condițiile menționate includ demontarea programului nuclear, eliminarea stocurilor de material fisionabil îmbogățit și acceptarea unor inspecții riguroase și a unui regim de aplicare a prevederilor.
Sursa Reuters nu a precizat cine va administra fondul și cum va funcționa acesta, menționând că detaliile-cheie nu au fost încă stabilite. Aceasta a indicat însă că firme din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia și SUA și-au luat deja angajamente.
