Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că Putin respinge apelurile pentru negocieri de pace cu Ucraina. Două dintre surse, care au vorbit sub protecția anonimatului, au spus că liderul rus este mai degrabă înclinat să escaladeze conflictul, ajuns în cel de-al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește regulat cu președintele rus, a vorbit despre o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare.
România și bazele NATO, menționate într-un scenariu de escaladare rusă
Andrei Ilnitsky, fost oficial în cadrul Ministerului rus al Apărării, a scris într-un editorial publicat pe 29 iunie în Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina. Printre acestea ar putea fi o oțelărie și portul Odesa.
Ilnitsky a adăugat că o etapă ulterioară ar putea include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra unor facilități din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilnitsky, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus în această săptămână că Rusia trebuie să își consolideze propria securitate și nu poate „închide ochii” în fața militarizării Europei.
Scenariul unor atacuri asupra unor ținte NATO ar risca să ducă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de Statele Unite ale Americii (SUA), în condițiile în care principiul de apărare colectivă al NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Jack Watling, expert la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate din Londra, a spus că Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate, comparabile cu un recent atac rusesc cu dronă asupra României.
„Rușii nu ar urmări un război cu NATO. Dar ar putea fi folosit pentru a diviza NATO în privința modului de răspuns”, a spus Watling. El a adăugat că tensiunile crescute cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică internă pentru recrutare militară.
Putin respinge un armistițiu cu Ucraina
Potrivit surselor Reuters, Putin și-ar fi întărit poziția după recentele atacuri ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, porturilor și depozitelor din Rusia și din Ucraina ocupată de Rusia. Loviturile au provocat penurii severe de combustibil, aducând impactul războiului mai aproape de milioane de ruși.
Rata de încredere a populației din Rusia în președintele Putin rămâne ridicată, dar a atins recent cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, în 2022, potrivit unui sondaj citat de Reuters.
Poziția atribuită liderului de la Kremlin vine după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Putin vrea ca războiul să se încheie și că o rezolvare este „mai aproape decât cred oamenii”. Trump a avut săptămâna trecută convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy. Miercuri, Trump s-a întâlnit cu Zelenskiy la summitul NATO, unde președintele ucrainean a spus că au discutat despre „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.
Una dintre sursele familiare cu modul în care gândește Putin a spus că acesta „s-a încăpățânat” să își atingă obiectivul principal, capturarea restului regiunii Donbas, în estul Ucrainei, unde avansul trupelor ruse a încetinit în acest an. Aceeași sursă susține că Putin a criticat recent un grup de consilieri care sugerase un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului.
A doua sursă a spus că Putin crede că Rusia va captura în curând Donbasul. În iunie, liderul rus a respins public apelul lui Zelenskiy pentru o întâlnire și pentru un armistițiu.
„Rusia este pregătită pentru o soluție pașnică, dar are suficientă capacitate să acționeze independent și să continue operațiunea militară specială”, a spus Peskov, într-un răspuns transmis pentru articolul Reuters.
