Competiție între marile companii de IT. Cine va reuși primul să creeze AI-ul „super-inteligent”
Există o adevărată cursă globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, o formă de AI care să egaleze și chiar să depășească inteligența umană. Companii precum Meta, OpenAI sau xAI (a lui Elon Musk) lucrează la sisteme super-inteligente, capabile să înțeleagă și să rezolve probleme complexe, de nivel uman.
„OpenAi lucrează la un AI să ajungă să fie la nivelul inteligenței umane, dar să fie mai bun decât orice om de pe planetă. AI super inteligent este de 100 de ori mai inteligent decât noi toți la un loc. Spre asta se lucrează, e un fel de cursă. Este foarte important cine ajunge primul să construiască acest AI inteligent”, a menționat Alexandru Dan, specialist în inteligența artificială și fondator TVL Tech.
Se estimează că un astfel de AI ar putea apărea până în 2029, deși alte predicții vorbesc despre 2040.
„Este ca în perioada goanei după aur, câștigă cei care vând lopeți”
Unul dintre marii câștigători ai expansiunii accelerate a tehnologiei AI este compania Nvidia. Compania a reușit să atingă pragul de 4 trilioane de dolari, marcând cea mai rapidă ascensiune din istoria pieței americane.
Nvidia este cea mai mare companie producătoare de semiconductoare din lume și un pionier al revoluției tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale.
„Este ca în perioada goanei după aur, câștigă cei care vând lopeți. Nvidia furnizează infrastructura hardware pentru companii din China, pentru Open AI și chiar și pentru Elon Musk cu Grok, și evoluează constant. Creșterea lor a fost spectaculoasă, de la 1 trilion la 2 trilioane, apoi la 3 trilioane de dolari. E mai mult decât PIB-ul României de sute de ori. Dar nu cred că pot continua să crească la nesfârșit. Nu ai unde să te mai duci pentru că piața globală nu îți mai permite. 10 trilioane de dolari mi se pare o sumă imposibilă”, menționează Alexandru.
Totuși, această concentrare de putere într-un număr mic de companii ridică semne de întrebare. „Nu mi se pare corect ca doar câteva companii precum Nvidia, OpenAI, poate xAI, să decidă viitorul omenirii. Există milioane de oameni fără acces la electricitate, internet, care nu pot beneficia de aceste progrese. Ar trebui măcar să li se ofere un cont gratuit de ChatGPT, să poată crea imagini, să câștige un dolar. Trebuie să fie un echilibru, nu ar trebui să existe doar câțiva oameni care decid viitorul civilizației.”, spune Alexandru Dan.
În România, inteligența artificială ar trebui să fie susținută de Banca Mondială, Ministerul Educației, sau poate chiar de președinte. Alexandru spune că dacă românii ar folosi ChatGPT ar fi mult mai eficienți și inteligenți. „Ar trebui să fim în topul mondial, nu doar european, în ceea ce privește numărul de utilizatori AI. Eu cred că fiecare cetățean, companie, ori instituție de învățământ trebuie să folosească inteligența artificială”.
Totuși, ce riscuri are inteligența artificială?
Deși inteligența artificială pare că este viitorul, vine și cu anumite provocări majore care țin de securitatea cibernetică, manipularea socială, protecția copiilor și avalanșa de conținut fals generat automat.
„Am lucrat într-un start-up de cybersecurity bazat pe AI și pot spune clar: acum AI-ul se luptă cu AI-ul”, explică Alexandru Dan, specialist AI și CEO TVL Tech.
El atrage atenția că numărul atacurilor cibernetice a crescut foarte mult, iar sistemele tradiționale nu mai pot face față.
„Am fost la Bitdefender într-o vizită și reprezentanții companiei spuneau că acum 10 ani aveau un atac cibernetic pe zi. Se strângea o echipă și analiza factorii respectivi, iar în câteva ore găseau o soluție și rezolvau problema. Acum sunt 1.000 de atacuri cibernetice pe zi, și atacuri grave, care opresc servere și fură date. Și cred că o să crească această rată. Probabil că vor fi în curând un milion de atacuri pe zi. Devin din ce în ce mai sofisticate”, a povestit pentru Wall-Street.ro, Alexandru Dan.
Un alt risc major, spune Alexandru Dan, este manipularea socială prin intermediul platformelor de social media.
„AI-ul este deja folosit pentru a influența decizii, opinii și comportamente. De la campanii electorale până la simple reclame, algoritmii pot direcționa atenția oamenilor într-un mod subtil, dar eficient. Este o formă de manipulare socială greu de observat”, subliniază specialistul.
O formă de manipulare folosită recent sunt deepfake-urile, acestea pot fi imagini, videoclipuri sau sunete care au fost editate sau generate folosind inteligența artificială. De obicei, bătrânii sunt cei care cad în plasă.
„Noile tehnologii îți pot clona vocea și imaginea. Au existat și persoane publice cărora li s-a clonat imaginea și au fost puse în reclame care erau rău intenționate. Specialiștii încearcă să oprească folosirea inteligenței artificiale în a manipula oamenii. De exemplu, bătrânii sunt puși să-și introducă datele cardului pentru a plăti niște lucruri despre care nu știu nimic. Sunt manipulați în a cumpăra un produs, fără a avea nevoie de el”, potrivit lui Alexandru Dan.
Și copiii care au acces la smartphone-uri sau alte gadgeturi sunt expuși la anumite riscuri. Ei petrec din ce în ce mai mult timp online, aproape într-un mod necontrolabil: „Platformele sunt gândite să ne țină conectați. Practic, ne fură nopțile. Ne antrenează atenția și emoțiile astfel încât să petrecem cât mai mult timp acolo”, a mai adăugat specialistul.
Recent, au existat și controverse legate de interacțiunea AI-ului cu minorii.
„Au fost probleme, de exemplu, cu un AI lansat de Meta pe WhatsApp, care conversa inclusiv cu copii și aborda subiecte nepotrivite. Copiii sub 13 ani nu ar trebui să folosească deloc instrumente de inteligență artificială”, evidențiază Alexandru Dan.
Pentru a limita aceste riscuri, mai multe țări europene, precum Germania și Franța, dezvoltă soluții de verificare a vârstei utilizatorilor printr-un sistem de wallet digital la nivelul Uniunii Europene.
„Ideea este simplă: atunci când un copil își face cont pe TikTok sau pe o altă platformă, aplicația o să verifice automat vârsta reală înainte de a-i permite accesul. În România există deja o inițiativă similară în discuție”, precizează Alexandru Dan.
