România ocupă două poziții diferite în clasamentul furturilor în Europa, în funcție de categoria analizată. Țara se află pe locul 16 după numărul total al furturilor prin efracție, categorie care include faptele din locuințe, spații comerciale și alte clădiri, și pe locul 12 atunci când sunt luate în calcul exclusiv furturile prin efracție din locuințe private.
Poliția a înregistrat în România, în 2024, un total de 51.296 de furturi prin efracție din categoria generală. În Europa, au fost raportate în același an 1,20 milioane de astfel de infracțiuni, dintre care 721.876, respectiv 60,3%, au vizat locuințe private, potrivit Eurostat.
România, pe locul 16 la furturile prin efracție care includ spațiile comerciale
Cu 51.296 de cazuri înregistrate de poliție, România se află pe locul 16 între cele 27 de țări incluse în clasament, după numărul total al furturilor prin efracție.
Această categorie include furturile calificate din locuințe, dar și din spațiile societăților comerciale.
Sunt luate în calcul infracțiunile înregistrate de poliție și înaintate parchetelor.
România, locul 12 la furturile din locuințe
Poziția României se schimbă atunci când clasamentul este restrâns la furturile prin efracție din locuințe private.
Franța și Germania sunt detașate în frunte, fiecare cu aproape 300.000 de cazuri, urmate la mare distanță de Spania. În această categorie, România ocupă locul 12 în ierarhia Eurostat pentru 2024.
1. Franța – peste 305.000 de furturi prin efracție din locuințe
2. Germania – peste 298.000 de furturi prin efracție din locuințe
3. Spania – peste 143.000 de furturi prin efracție din locuințe
4. Austria – peste 64.000 de furturi prin efracție din locuințe
5. Suedia – peste 63.000 de furturi prin efracție din locuințe
6. Polonia – peste 57.000 de furturi prin efracție din locuințe
7. Belgia – peste 48.000 de furturi prin efracție din locuințe
8. Elveția – peste 46.000 de furturi prin efracție din locuințe
9. Țările de Jos – peste 33.000 de furturi prin efracție din locuințe
10. Danemarca – peste 31.000 de furturi prin efracție din locuințe
11. Cehia – peste 29.000 de furturi prin efracție din locuințe
12. România – peste 25.000 de furturi prin efracție din locuințe
Cele mai multe furturi prin efracție din Europa vizează locuințele
Din cele 1,20 milioane de furturi prin efracție înregistrate de polițiile din Europa în 2024, 721.876 au vizat locuințe private.
Spargerile de locuințe au reprezentat astfel 60,3% din totalul infracțiunilor din această categorie.
Față de 2023, numărul total al furturilor prin efracție a scăzut cu 2,6%, echivalentul a 32.589 de cazuri.
În cazul furturilor prin efracție din locuințe, reducerea anuală a fost de 0,5%, respectiv 3.736 de cazuri.
Furturile din locuințe au scăzut cu 38,1% într-un deceniu
Numărul furturilor prin efracție înregistrate de poliție în Europa a urmat o tendință descendentă în ultimul deceniu.
În 2014, autoritățile raportaseră 1,86 milioane de astfel de infracțiuni. Până în 2024, numărul lor a scăzut cu 35,4%, la 1,20 milioane de cazuri.
Cel mai redus nivel din perioada analizată a fost înregistrat în 2021, când au fost raportate aproximativ 1,1 milioane de furturi prin efracție.
În cazul locuințelor private, numărul faptelor a scăzut cu 38,1% între 2014 și 2024, de la 1,17 milioane la 721.876.
Minimul ultimului deceniu a fost atins tot în 2021, când polițiile din Europa au înregistrat 642.244 de furturi prin efracție din locuințe. Numărul cazurilor a crescut în următorii doi ani, înainte de ușoara scădere consemnată în 2024.
De ce clasamentul trebuie interpretat cu prudență
Numărul infracțiunilor înregistrate de poliție nu reflectă doar nivelul criminalității din fiecare țară. În plus, țări importante precum Italia, Estonia, Ungaria și Norvegia nu au făcut raportările.
Diferențele dintre legislațiile naționale, practicile de înregistrare ale poliției și disponibilitatea victimelor de a depune plângere limitează comparațiile directe între state.
Un număr mai mare de cazuri poate indica o incidență mai ridicată a furturilor, dar poate reflecta și o rată mai bună de raportare sau o definiție legală mai largă a infracțiunii.
Clasamentul este realizat pe baza numărului absolut de cazuri, nu prin raportarea acestora la populația fiecărei țări. Din acest motiv, poziția ocupată nu reprezintă, singură, un clasament general al siguranței publice.
