CSM: “Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”
"Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate. Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar.
Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.
Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană în cazul dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenţia publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului", spune CSM într-un comunicat de presă.
- Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
- Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
- Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
CSM avertizează că justiția din România ar putea intra în colaps
CSM anunţă că "este obligat" să identifice măsuri optime de normare a activităţii, pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un "colaps".
"În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii, pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiţie de calitate nu poate fi imaginată decât în condiţiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze şi ale efortului uman pentru soluţionarea acestora", precizează CSM.
CSM consideră că se impune o reanalizare a regimului incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor
"În acelaşi timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităţilor şi interdicţiilor magistraţilor, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraţilor într-o aparentă garanţie a independenţei acestora, nesusţinută de realitate. Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare şi poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite", adaugă CSM.
Cum se vor aplica noile măsuri
Măsurile nu se vor aplica retroactiv, fiind valabile pentru magistrații care vor ieși la pensie după promulgarea legii. Decizia Curții Constituționale vine în contextul dezbaterilor intense privind impactul financiar și social al pensiilor speciale în România.
Curtea Constituţională a României a respins astăzi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor şi a stabilit că actul normativ este constituţional.
Potrivit legii adoptate anul trecut prin asumarea răspunderii, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
Cronica unei decizii amânate de cinci ori
Toți cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României au fost prezenți, vineri, la ședința în care s-a discutat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceștia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.
Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate, document ce a fost trimis pe masa judecătorilor CCR.
Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe reforma pensiilor magistraților
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.
- Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.
- Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
- În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
