Țară, țară vrem judecători!
"Din totalul schemei naţionale de 5.071 de posturi de judecător aprobate în România, sunt vacante la acest moment 759 de posturi, respectiv 15%. La acestea se adaugă 51 de posturi vacante din totalul celor 283 de posturi aprobate din fondul de rezervă.
În total, cumulat, numărul posturilor vacante este de 810 posturi de judecător. Cele mai multe posturi vacante sunt la nivelul tribunalelor, respectiv 397 de posturi vacante din schema naţională şi 33 din fondul de rezervă, urmate de judecătorii, cu 324 de posturi vacante din schemă şi 16 din fondul de rezervă", a transmis CSM, într-un comunicat.
Astfel, sursa citată menţionează că la nivelul primului grad de jurisdicţie (judecătorii şi tribunale) sunt vacante 721 de posturi, reprezentând 95% din totalul posturilor vacante, fără luarea în calcul şi a posturilor aprobate din fondul de rezervă.
"Încă din anul 2019, ca urmare a unei analize realizate la nivelul Consiliului, s-a constatat că volumul de activitate al instanţelor judecătoreşti a crescut semnificativ, însă schemele de personal auxiliar au rămas neschimbate, devenind astfel subdimensionate. Pentru asigurarea unui raport corespunzător judecător/grefier ar fi fost necesare 4.874 de posturi suplimentare de grefier.
Acest aspect a fost adus la cunoştinţa executivului, în cadrul unui grup de lucru constituit în acest sens, convenindu-se încă de la acel moment că este necesară majorarea schemelor de personal auxiliar, suplimentarea urmând să se realizeze treptat, cu 200 posturi anual. S-a realizat o singură suplimentare a schemelor de personal, în anul 2020, cu 225 posturi", subliniază CSM.
Consiliul Magistraturii cere ajutor pentru munca judecătorilor
CSM aminteşte că, în mod constant, lună de lună, ultima dată în luna februarie 2026, a revenit către Ministerul Justiţiei cu solicitarea de înfiinţare a celor 600 posturi de grefier cu studii superioare, măsură care reprezintă în continuare o prioritate.
"Toate demersurile realizate de Consiliu în acest sens au fost ignorate. În condiţiile creşterii constante a numărului de dosare, este evident că efortul imens al judecătorilor trebuie susţinut prin personal de suport, pentru care, de altfel, există reglementare legală, în art. 150 din Legea 304/2022, din păcate doar formală, pentru că este ignorată, ca în multe alte situaţii.
Având în vedere că, în temeiul Legii 393/2023, au fost înfiinţate 165 posturi de asistent al judecătorului, pentru asigurarea raportului de cel puţin un asistent al judecătorului la trei judecători este necesar să se asigure un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului, subliniază CSM.
Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea pe reforma pensiilor magistraților
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.
- Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.
- Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
- În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Efectul CCR pentru dobânzile țării
Decizia CCR privind reforma pensiilor speciale a adus una dintre cele mai bune vești pentru deficitul României: țara noastră se împrumută la cele mai mici dobânzi din ultimii doi ani. Acest lucru arată că investitorii străini au încredere în România, în ciuda recesiunii tehnice raportate. Totuși, nu doar ministrul Finanțelor se bucură de scăderea dobânzilor, ci și românii cu credite: acest lucru va conduce la reducerea dobânzilor pe care le oferă băncile.
După anunțul ministrului Finanțelor, indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 5,78% pe an, de la 5,79% pe an în ședința precedentă. La începutul lui 2025, indicele ROBOR era 5,92%.
