În documentarul "Justiţie capturată", Laurenţiu Beşu face dezvăluiri despre fapte grave petrecute la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă unde a activat o perioadă, după ce a fost mutat, prin delegare, de la Tribunalul Giurgiu, notează Agerpres.
Astfel, Laurenţiu Beşu declară că, după ce a venit la Curtea de Apel Bucureşti, noii săi colegi i-au spus că a fost mutat pentru că nu se mai dorea ca el să mai facă parte din completul care îl judeca pe medicul Mircea Beuran, acuzat de corupţie.
"Am fost abordat de preşedinta Tribunalului Giurgiu, care mi-a propus să merg la Curtea de Apel Bucureşti, că s-a sunat de la Curte şi acum este momentul să iau o decizie, să mă gândesc şi să-i spun în aceeaşi zi. M-am gândit şi am zis că da, este o decizie bună să promovez. Intervine şi această stagnare în profesie şi te gândeşti să evoluezi. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a, erau nedumeriţi de sosirea mea acolo. Ulterior, au apărut discuţii cu colegii de la Curte, care mi-au spus: 'Vezi că tu aveai un dosar acolo şi, din ce ştim noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenţei completului'. Şi atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran (...) Nu mi-am pus problema că există o legătură între presupusa promovare şi un anumit dosar. Unii colegi, care sunt mai vechi acolo (la Curtea de Apel, n.r.) m-au asigurat că 'fii sigur că există o legătură'. Dosarul a fost soluţionat de un alt coleg, cu o soluţie de achitare. Nu comentăm soluţiile colegilor. S-a formulat cale de atac, la Curtea de Apel Bucureşti, şi a rămas soluţia de achitare", afirmă judecătorul Beşu.
Ulterior, spune Laurenţiu Beşu, delegarea sa la Curtea de Apel Bucureşti a fost prelungită de mai multe ori, până în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestaţie în dosarul lui Nicolae Bădălău. La judecarea contestaţiei, el a avut o opinie diferită de colegul din complet, iar la scurt timp a fost anunţat de şeful de secţie de la CAB că nu i se va mai prelungi delegarea.
Curtea de Apel București îl acuză de „mistificare periculoasă a adevărului” și spune că e un fost securist
În replică, într-un comunicat de presă remis de Curtea de Apel Bucureşti a lansat un atac dur la adresa judecătorului Laurenţiu Beşu, pe care îl acuză de "mistificare periculoasă a adevărului".
"Afirmaţiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate şi contrazise de documente oficiale şi de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului. Mai grav, acuzaţiile lansate ignoră incompatibilităţi fundamentale reglementate expres de lege şi ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul şi finalitatea demersului public declanşat. Independenţa justiţiei nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale şi nici într-un instrument de intimidare instituţională. Justiţia nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituţiile abilitate, pe bază de probe şi proceduri, nu prin presiune mediatică şi naraţiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept. Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare şi despre folosirea spaţiului public pentru a pune presiune pe instituţii. Justiţia nu se apără prin insinuări şi nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr şi proceduri legale", precizează CAB.
Curtea de Apel mai afirmă că, pe tot parcursul interviului, "contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăţi de informaţii şi le refoloseşte într-o cheie acuzatoare".
Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti insinuează că judecătorul Laurenţiu Beşu ar fi lucrat înainte ca ofiţer la serviciul secret al MAI, cunoscut ca "Doi şi-un sfert", însă instanţa aduce ca probe doar articole de presă.
"Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca 'ofiţer la Doi şi-un sfert' sau 'SIPI' (a se vedea articolele publicate, cu mențiunea că unul dintre ele nu mai poate fi citit.
AICI (articol care nu mai poate fi parcurs, dar care a fost prezentat ca dovadă)
Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraţilor prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie - sau să fi fost - agent de informaţii (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind: în ce calitate a acţionat în diverse perioade ale carierei sale, care au fost atribuţiile reale, ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituţii ale statului, dacă mai există astfel de raporturi în prezent, şi, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său şi poziţia actuală", transmite Curtea de Apel.
Curtea de Apel solicită verificarea informațiilor realizate de judecătorul Laurențiu Beșu, în investigația Recorder
La final, CAB anunţă că va solicita unor instituţii - Inspecţia Judiciară, CSM, CSAT şi CNSAS - să verifice afirmaţiile judecătorului din materialul Recorder.
"În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior şi cerinţele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informaţii, iar pe de altă parte, riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător. Prin natura şi consecinţele sale, această situaţie generează o afectare majoră a bunei funcţionări a actului de justiţie. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecţia Judiciară, CSM, CSAT şi CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare", încheie CAB.
