Călin și Cristela Georgescu vor fi aduși la DIICOT pentru audieri
Câteva zeci de persoane, susținători ai lui Călin Georgescu, s-au adunat în fata sediului DIICOT, unde fostul candidat la președinție urmează să fie adus după perchezițiile de la domiciliului acestuia. Jandarmii au delimitat zona cu garduri de protecție.
Conform procurorilor DIICOT, se fac cercetări pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și sunt percheziții la cinci adrese din Mogoșoaia, Ciolpani, Buftea și București.
DIICOT a confirmat în septembrie 2025 că efectuează cercetări in rem privind acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în dosarul în care sunt reclamați Georgescu, Negoescu și Rusen. DIICOT a precizat că au fost emise ordine europene de anchetă către Marea Britanie, Italia și Elveția.
Potrivit informațiilor furnizate în acest moment de DIICOT, milionul de euro transferat de Răzvan Leu către gruparea din care făcea parte Georgescu a avut un traseu clar.
„Banii au fost transferați în contul unei alte entități, cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția. Destinația prezentată persoanei vătămate pentru suma destinată cu titlu de garanție. 1 milion de euro urmau să fie învestiți într-o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro pentru campania electorală a liderului grupului (n.r. Călin Georgescu)”, potrivit DIICOT.
Dosarul anchetat de DIICOT își are originea în 2021
Dosarul care l-a adus în dimineaţa zilei de luni la DIICOT pe fostul candidat la preşedinţia României - Călin Georgescu - şi pe soţia acestuia - Cristela - îşi are originile în 2021, când o întâlnire avea să deschidă drumul către o promisiune de finanţare de şase milioane de euro.
Într-o parte se afla Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care căuta bani pentru un proiect legat de tranzacţii cu aur, potrivit News.ro. În cealaltă avea să apară, câteva luni mai târziu, un cetăţean italian prezentat drept reprezentant al unei instituţii financiare.
Potrivit plângerii depuse ulterior de Leu, între cele două părţi s-ar fi aflat Ionel Rusen. Iar primul contact ar fi fost făcut de Călin Georgescu, conform informaţiilor publice apărute în ultimul an.
Întâlnirea din 2021 dintre cei
Mai exact, omul de afaceri Răzvan Leu căuta o linie de credit de câteva milioane de euro. În acest context, a ajuns să se întâlnească cu Călin Georgescu.
Călin Georgescu nu ar fi venit singur. Potrivit plângerii lui Leu, apărută la Antena 3 în 2024, acesta i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen drept un om de afaceri "potent şi serios", care ar fi putut intermedia obţinerea finanţării.
Pentru Leu, întâlnirea putea fi începutul unei soluţii pentru proiectul său. Pentru anchetatori, ea avea să devină primul moment dintr-un traseu care, aproape cinci ani mai târziu, avea să ducă la percheziţii DIICOT.
Promisiunea celor şase milioane de euro
După întâlnirea cu Georgescu şi Rusen, discuţiile despre finanţare au continuat. În scenă a intrat Massimiliano Arena, cetăţean italian prezentat drept reprezentant al unei instituţii financiare.
Potrivit plângerii, Rusen ar fi fost cel care l-ar fi pus pe Leu în legătură cu Arena. Pe masă se afla o finanţare de şase milioane de euro. Banii urmau să fie obţinuţi în baza unei garanţii financiare.
Leu susţine că a transferat aproximativ 1,1 milioane de euro, dar finanţarea promisă nu a mai venit. În locul banilor a rămas o serie de discuţii, promisiuni şi încercări de recuperare a sumei transferate.
În 2024, omul de afaceri a depus o plângere la DIICOT
După ce creditul nu s-a concretizat, Leu a început să ceară restituirea banilor. Potrivit informaţiilor publicate anterior despre dosar, el ar fi solicitat în 2022 returnarea garanţiei.
Discuţiile nu au dus însă la recuperarea integrală a banilor. În 2024, omul de afaceri a depus o plângere la DIICOT. În document îi indica pe Călin Georgescu, Ionel Rusen şi Massimiliano Arena. Plângerea a devenit punctul de plecare al cercetărilor penale.
Ancheta în acest dosar a trecut graniţele României
Cercetările nu s-au limitat la România. În 2025, DIICOT confirma că ancheta viza o presupusă înşelăciune şi că fuseseră făcute demersuri judiciare în mai multe state. Procurorii solicitaseră informaţii şi probe din Marea Britanie, Italia şi Elveţia.
Dimensiunea internaţională a dosarului era legată de instituţia financiară invocată în discuţiile despre credit, de cetăţeanul italian şi de traseul tranzacţiilor care trebuiau verificate în afara ţării.
Cum arată schema descrisă de DIICOT
În comunicarea referitoare la operaţiunea de luni, procurorii DIICOT au vorbit despre un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, începând din septembrie 2021, trei persoane ar fi constituit un grup infracţional organizat care ar fi acţionat în România şi Marea Britanie.
Mecanismul descris de DIICOT seamănă cu cel reclamat de Răzvan Leu: o persoană ar fi fost atrasă prin promisiunea unei finanţări de şase milioane de euro, iar pentru accesarea banilor i s-ar fi solicitat o garanţie financiară. Ar fi fost transferat peste un milion de euro.
Ulterior, victimei i s-ar fi spus că finanţarea ar putea fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare. În acest context, ar mai fi fost transferaţi 100.000 de euro. Prejudiciul total calculat de procurori depăşeşte astfel 1,1 milioane de euro.
