Magistrații reclamă un „sistem oligarhic” la vârful justiției
Consultările au început la ora 10:00, cu un prim grup format, printre alţii, din Daniel Ungureanu - procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna, Laura Deriuş - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Mihai Cătălin Constantin - judecător la Curtea de Apel Ploieşti, Dragoş Călin - judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog - procuror militar, Alinel Bodnar - judecător la Tribunalul Bucureşti.
Printre problemele reclamate de magistraţi se află necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiţiei adoptate în anul 2022, existenţa unui "sistem" oligarhic la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM, apropierea unor magistraţi de actori politici, abuzuri ale Inspecţiei Judiciare împotriva unor magistraţi incomozi.
Primul care a vorbit a fost Dragoş Călin, preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor:
- ''aceste regrese din Justiţie, care derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică;
- singura soluţie pentru a putea remedia aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor Justiţiei;
- din păcate, în niciun fel de profesie, nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate, de alegerea cetăţenilor români;
- profesia de magistrat e o profesie tăcută. Noi, de regulă, emoţiile le exprimăm în cuvinte. Aşa cum dumneavoastră, matematicienii vă exprimaţi emoţiile în cifre, noi le exprimăm în cuvinte. Deci, ca atare, faptul că există, totuşi, atâţia colegi care acceptă public o astfel de discuţie este îmbucurător''.
Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna:
- ''am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice;
- în ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM. Prin legile Justiţiei adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii cheie în ierarhia sistemului judiciar;
- chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea - n.r.), mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate. Aş vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei, în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li se întâmplă absolut nimic;
- în schimb, sunt alţi judecători cărora li se aplică sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare;
- nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistraţi - se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileţ a fost numit secretar general la Ministerul Justiţiei. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional la Magistraturii;
- în condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri;
- în sistemul nostru de justiţie se munceşte foarte, foarte mult, comparativ cu alte ţări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraţilor sunt de bună credinţă, au vocaţie pentru această profesie şi este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncţionalităţi''.
Mai multe runde de discuții între Nicușor Dan și magistrați
La finele săptămânii trecute, acesta a anunţat că luni consultările vor avea loc în mai multe runde de discuţii: atât cu grupuri de magistraţi care doresc să participe împreună, cât şi individual, cu cei care au solicitat explicit acest lucru în e-mail.
A doua zi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Nicuşor Dan a informat că au fost extrem de puţini magistraţi care şi-au exprimat intenţia să vină la discuţii şi că există o teamă în rândul acestora că participarea la o astfel de întâlnire ar putea avea repercusiuni. În acest context, şeful statului a anunţat că luni, la ora 10:00, va organiza o discuţie pentru toţi cei care doresc să îşi asume public un mesaj. De asemenea, toate întâlnirile private, care erau programate în regim de confidenţialitate, vor fi reprogramate.
"Toţi cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine (n.r. - luni). Şi dacă mâine se vor face acuze, orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire, de asemenea publică, în care persoanele vizate să poată să-şi exprime opinia, apărarea faţă de acuzele care sunt aduse. Şi, de asemenea, pentru că am văzut chestiunea asta menţionată în spaţiul public, există opinia că actuala situaţie din sistemul de justiţie este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani. De asemenea, oricine vrea în mod public aici să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să facă în mod public", a transmis Nicuşor Dan.
Iniţiativa sa de a discuta cu magistraţii a venit după ce câteva sute de procurori şi judecători au semnat un mesaj de susţinere pentru cei care au avut curajul să facă dezvăluiri în reportajul Recorder despre problemele din sistemul judiciar.
Sute de magistrați ar fi răspuns afirmativ la invitația președintelui
Peste 250 de magistraţi activi sau retraşi din activitate de la 27 de instanţe şi 14 parchete din ţară au răspuns invitaţiei publice care a fost lansată de Preşedintele României, pe fondul dezbaterilor publice privind sistemul de justiţie, al poziţiilor divergente exprimate la nivel instituţional în sistemul de justiţie, a luărilor de poziţie din rândul societăţii civile şi mass-media, a reieșit din analiza publicată, în 21 decembrie, de Administraţia Prezidenţială. Totuși, Nicușor Dan spusese că de fapt „foarte puțini” magistrați ar fi răspuns afirmativ invitației - vreo 20 în nume personal și alți 20 din partea unor asociații de profil.
Observaţiile sintetizate în Raport, se arată în document, provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete, din paliere profesionale diferite (magistraţi cu funcţii de conducere, magistraţi cu funcţii de execuţie, magistraţi pensionari, magistraţi debutanţi) şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.
"Este important de subliniat că Raportul de sinteză: Nu stabileşte vinovăţii individuale sau colective; Nu califică fapte ca fiind conforme sau contrare legii; Nu cuprinde judecăţi de valoare; Nu substituie competenţele CSM, IJ, MJ sau ale parchetelor, instanţelor de judecată ori altor autorităţi de control. Raportul redă strict observaţiile transmise, într-o formă coerentă şi centralizată, urmărind totodată să identifice tipare recurente şi vulnerabilităţi structurale rezultate din observarea coroborată a observaţiilor transmise", se subliniază în document.
Raportul, afirmă reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, nu îşi propune evaluarea situaţiilor sau soluţiilor individuale şi nu interferează cu actul de justiţie propriu-zis.
Acesta vizează mecanismele administrative, procedurale, judiciare şi/sau legislative care, potrivit unui volum semnificativ de sesizări convergente, ar fi de natură a afecta independenţa efectivă a judecătorului şi a procurorului, meritocraţia în cariera magistratului, funcţionarea previzibilă şi eficientă a justiţiei şi încrederea publică în autoritatea judecătorească.
Invitaţia publică adresată de Nicuşor Dan magistraţilor din România, se mai menţionează în document, a avut în vedere "rolul constituţional al Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, precum şi acela de garant al îndeplinirii obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană".
Nicușor Dan a propus un referendum printre magistrați, criticat de CSM
Exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţie, au precizat judecătorii din CSM, ca reacţie la iniţiativa preşedintelui Nicuşor Dan de a organiza un referendum în cadrul corpului magistraţilor.
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti, iar consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene, se arată într-un comunicat.
"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declaraţiile preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, formulate în cursul zilei şi subliniază că exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţia României", transmite sursa citată.
Potrivit sursei citate, referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător, care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat şi are reglementare constituţională, precum şi la nivelul legilor organice.
"Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti. România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenţei Justiţiei şi a cooperării loiale între instituţii constituie repere fundamentale ale ordinii constituţionale şi ale angajamentelor europene asumate. Consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene.
Eventualele disfuncţionalităţi, dacă există, trebuie să îşi găsească soluţii într-un climat social stabil şi caracterizat de cooperare instituţională, în urma unor analize realizate aplicat şi riguros faţă de importanţa Justiţiei în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoţionali, indiferent dacă aceştia au apărut spontan sau premeditat", se precizează în comunicatul transmis de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
