CSM se întreabă care sunt prerogativele care-i permit președintului să organizeze o astfel de dezbatere printre magistrați
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti, iar consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene, se arată într-un comunicat.
"Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declaraţiile preşedintelui României, domnul Nicuşor Dan, formulate în cursul zilei şi subliniază că exercitarea atribuţiilor constituţionale de către autorităţile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituţia României", transmite sursa citată.
Potrivit sursei citate, referendumul propus de preşedinte nu este prevăzut de dispoziţiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător, care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat şi are reglementare constituţională, precum şi la nivelul legilor organice.
Care este întrebarea pe care Nicușor Dan le-o înaintează magistraților
"Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituţională de garant al independenţei Justiţiei, îşi exercită atribuţiile în mod autonom şi nu va tolera nicio formă de ingerinţă, directă sau indirectă, în activitatea autorităţii judecătoreşti”, transmite CSM.
„România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenţei Justiţiei şi a cooperării loiale între instituţii constituie repere fundamentale ale ordinii constituţionale şi ale angajamentelor europene asumate”, continuă sursa citată.
„Consolidarea încrederii publice în instituţiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituţionale şi în valorile comune europene. Eventualele disfuncţionalităţi, dacă există, trebuie să îşi găsească soluţii într-un climat social stabil şi caracterizat de cooperare instituţională, în urma unor analize realizate aplicat şi riguros faţă de importanţa Justiţiei în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoţionali, indiferent dacă aceştia au apărut spontan sau premeditat", se precizează în comunicatul transmis de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, la finele săptămânii trecută, într-o declaraţie de presă, că va iniţia în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraţilor cu o singură întrebare: "CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?".
Un membru CSM l-a luat peste picior pe președinte pe tema legalității referendumului
Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a criticat declaraţiile preşedintelui Nicuşor Dan privind organizarea unui referendum în Justiţie, afirmând că acestea sunt "absolut inacceptabile în orice stat democratic".
"România - STAT DE DREPT sau NU? Nu există niciun temei de drept care să permită preşedintelui ţării organizarea unui 'referendum în cadrul corpului magistraţilor' pentru 'plecarea CSM'. Pentru a înţelege mai uşor încălcarea separaţiei puterilor în stat, e ca şi cum Justiţia ar organiza un referendum naţional pentru demiterea Preşedintelui României ori pentru dizolvarea Parlamentului", a scris el pe Facebook.
Acesta face referire şi la numărul redus de magistraţi care au decis să participe la discuţiile de la Cotroceni.
"Chiar dacă s-ar realiza o atare consultare, aceasta nu ar conduce decât la o nouă dezamăgire pentru preşedinte, deja dezamăgit că din 885 (nu 1.000) de semnatari ai unei petiţii care susţine libertatea de exprimare (din care majoritatea covârşitoare procurori şi pensionari), doar 20 au vrut să se întâlnească cu acesta. Probabil sfătuitorii pe justiţie i-au prezentat acea listă denaturat, drept magistraţi nemulţumiţi de CSM şi, de acolo, încrederea oarbă şi speranţele deşarte'', a spus Ene.
Totodată, AUR a solicitat preşedinţilor celor două Camere, premierului şi preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze CCR pe tema încălcării principiului separaţiei puterilor în stat de către preşedintele Nicuşor Dan în urma anunţului privind organizarea unui referendum în Justiţie.
Potrivit AUR, conflictul este unul direct şi cât se poate de evident între preşedintele României şi puterea judecătorească.
"Preşedintele Nicuşor Dan nu ţine cont de Constituţie, de legi şi alege să intervină brutal în sistemul de justiţie din România. Anunţul făcut de acesta privind organizarea unui aşa-zis referendum în interiorul corpului magistraţilor reprezintă o nouă şi gravă interferenţă a politicului în Justiţie. A spune public că, în funcţie de un vot intern, Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgenţă este o ameninţare directă la adresa independenţei puterii judecătoreşti. Aceasta nu este o opinie politică, ci un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi puterea judecătorească. Într-un stat de drept, asemenea conflicte sunt soluţionate de Curtea Constituţională a României, care are obligaţia de a apăra principiul separaţiei puterilor în stat", atrage atenţia AUR, într-un comunicat.
Reprezentanţii AUR mai arată că, prin declaraţiile sale, Nicuşor Dan transmite un "mesaj periculos": că nu respectă independenţa Justiţiei şi că îşi permite să ordone instituţiilor-cheie ce să facă.
"Ameninţarea cu desfiinţarea sau forţarea plecării CSM este o interferenţă brutală, fără precedent, care subminează statul de drept. Mai mult, preşedintele nu are ce referendum să convoace în interiorul sistemului de justiţie. Există deja un referendum naţional, validat prin votul românilor, care a stabilit clar contrariul: fără intervenţii politice în justiţie şi fără ordonanţe de urgenţă care să o afecteze. Astăzi, Nicuşor Dan încalcă tocmai voinţa populară exprimată atunci", susţine AUR.
Conform sursei citate, preşedintele României nu are competenţa constituţională de a interveni, direct sau indirect, în organizarea şi funcţionarea autorităţii judecătoreşti.
Justiţia este o putere distinctă în stat, iar independenţa acesteia este garantată prin Constituţie, inclusiv prin rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care nu poate fi subminat prin iniţiative politice sau consultări populare cu caracter manipulativ, se mai arată în comunicat.