Concluziile lui Nicușor Dan după întrevederea cu magistrații care au acceptat să discute public cu președintele
La această întâlnire, transmisă în direct de Administraţia Prezidenţială, au participat Daniel Ungureanu - procuror la Parchetul pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Liviu Cîrneciu - judecător la Tribunalul Covasna, Laura Deriuş - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Mihai Cătălin Constantin - judecător la Curtea de Apel Ploieşti, Dragoş Călin - judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor, Bogdan Pîrlog - procuror militar, Alinel Bodnar - judecător la Tribunalul Bucureşti şi secretar general al Asociaţiei Forumul Judecătorilor, Andrei Soare - judecător la Tribunalul Braşov; Marius Cătălin Vartic - fost procuror DNA (pensionat), Alexandru Oancea - procuror Judecătoria Gherla (eliberat din funcţie prin demisie), Cristian Anghel - fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi DNA.
După patru ore de dezbateri, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că a fost vorba de o discuţie utilă şi a subliniat că "o să aibă spaţiu în acelaşi condiţii oameni care s-au simţit vizaţi" de ce au spus magistraţii prezenţi la această întrevedere.
"Vreau să vă mulţumesc pentru discuţia asta, care cred că a fost extrem de utilă şi pentru profesionişti şi pentru oamenii care nu sunt în sistemul de justiţie, dar au un interes pentru funcţionarea lui. Este o primă discuţie. Este o dezbatere, care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire şi pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi şi după aceea am prelungit până sâmbătă. Evident că, în continuare, suntem disponibili pentru orice fel de sugestie - sesizare.
Multe din lucrările care au fost sesizate, de dumneavoastră sau de alţi magistraţi, necesită verificări care o să ia timp şi de asta am pus în mod special întrebarea pentru că, dacă dumneavoastră aveţi disponibilitatea de a verifica anumite lucruri şi nu aveţi informaţia, putem să vă ajutăm cu asta.
O să aibă spaţiu în acelaşi condiţii oameni care s-au simţit vizaţi de ce aţi spus dumneavoastră, ca să poată să răspundă la asta. În concluzie, cred că dezbaterea este utilă şi pentru ca publicul larg să înţeleagă condiţiile de muncă ale magistratului, pentru că, cumva, discuţia a fost foarte abstractă despre condiţia socială a magistratului şi cred că este ok ca oamenii să afle inclusiv cum procurorul de şedinţă se duce să vadă dacă a venit dosarul în arhivă, nu a venit. Deci acestea sunt lucruri care sunt importante. Discuţiile vor continua", a spus preşedintele.
Printre problemele reclamate de magistraţi s-au aflat necesitatea de modificare urgentă a legilor Justiţiei adoptate în anul 2022, existenţa unui "sistem oligarhic" la vârf, îndeosebi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi CSM, apropierea unor magistraţi de actori politici, abuzuri ale Inspecţiei Judiciare împotriva unor magistraţi incomozi, modul în care sunt făcute detaşările şi delegările, presiunile exercitate de conducerea DNA asupra unor procurori.
Discuţiile de la Cotroceni continuă cu un grup de 20 de magistraţi, care au solicitat ca întrevederea să fie fără presă.
O procuroare a confirmat, la Cotroceni, dezvăluirile din documentarul Recorder
Laura Deriuş, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a confirmat, în cadrul discuţiilor de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan, problemele dezvăluite în reportajul Recorder cu privire la schimbarea completurilor de judecată în dosarul de corupţie al lui Marian Vanghelie, dar şi modul în care cei din conducerea DNA "controlează" activitatea procurorilor.
Laura Deriuş a relatat că, în 2017, a fost delegată la DNA, unde a instrumentat dosare de mare corupţie, cu impact mediatic, obţinând decizii de condamnare în instanţe, dar, de la o vreme, "lucrurile nu mai stau aşa".
"Sunt din 2004 în magistratură. Am fost până în 2017 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1. De la 1 februarie 2017, prin delegare la DNA. Ţin minte foarte bine data 1 februarie 2017, pentru că ea coincide cu Ordonanţa 13. În DNA mi-am desfăşurat activitatea în primă fază pe segmentul judiciar şi ulterior la Secţia II, adică urmărire penală.
În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze cu impact mediatic, în cauze în care am obţinut hotărâri de condamnare şi în care lucrurile păreau că se desfăşoară potrivit aspectelor pe care eu le-am învăţat din facultate până în prezent. De la un timp, lucrurile nu mai stau aşa. Aspect care se poate observa din conţinutul hotărârilor judecătoreşti, care creează un aspect de insecuritate pentru magistraţi, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poţi fi exclus din magistratură, poţi fi revocat din DNA", a spus procuroarea.
Printre dosarele în care a intrat ca procuror de şedinţă a fost şi cel al fostului primar Marian Vanghelie, iar Laura Deriuş spune că dezvăluirile Recorder privind schimbările repetate ale judecătorilor sunt reale.
"Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentinţa. Sunt reale aspectele prezentate în spaţiul public.
Aş mai adăuga faptul că şi în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată şi noi am fost puşi în situaţia de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînţeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către şeful Direcţiei, către şeful Secţiei judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Interesant este că însăşi hotărârea, adică decizia penală (...) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce ştim noi despre chestiunile de drept. (...) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul", a explicat Laura Deriuş.
Mai departe, ea a relatat că, după ce a trecut de la Secţia de judiciar la Secţia de urmărire penală de la DNA, a avut un conflict cu cei din conducerea DNA, în legătură cu modul în care a făcut ancheta într-un alt dosar al lui Vanghelie.
"În 2023, am făcut o cerere către şeful Direcţiei să mă mute de pe judiciar, pe urmărire penală. Având în vedere experienţa mea pe această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu acelaşi suspect, 56 de suspecţi, o speţă extrem de complexă, în care am muncit extrem de mult.
În momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de 2 ani şi eu a trebuit să analizez 80 de volume. În momentul în care am fost scoasă din dosar, dosarul avea 300 de volume. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei, în mod repetat, a venit către mine cu semnalul să ies din acea cauză. Nu am înţeles argumentele şi normal că le-am expus.
S-au găsit nişte aspecte cu privire la chestiuni care nu sunt în regulă în activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate şi am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune, printre altele, şi prezenţa mea în faţa Secţiei de procurori (din CSM - n.r.). Toţi membrii Secţiei de procurori în unanimitate au apreciat că toate aspectele din raportul de revocare erau nereale. CSM a emis hotărârea, şeful Direcţiei nu a ţinut cont de aceste aspecte şi a hotărât revocarea mea", a precizat procuroarea.
Laura Deriuş a povestit, în faţa preşedintelui Nicuşor Dan, un alt episod în care şeful de Secţie de la DNA i-a solicitat să-i prezinte, înainte de a trimite în instanţă, cererile privind aprobarea unor interceptări, într-un dosar în care persoanele cercetate aveau legături cu şeful DNA, Marius Voineag.
"Mai e situaţia unui dosar în care eu, ştiind anumite legături între persoanele pe care eu înţeleg să le cercetez şi şeful Direcţiei, am avut o oarecare reţinere şi în momentul în care şeful Direcţiei a venit să dea ordinul prin care noi eram obligaţi să emitem către dumnealui, să trimitem mandatele, solicitare către judecătorul de drepturi şi libertăţi, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a proteja dosarul. Noi ştiam exact cine este persoana vizată şi la ce mă pot aştepta.
M-am prezentat la şeful Secţiei şi i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acest dosar. Mi s-a spus ok, îmi trimiţi pe mail ordonanţa şi vorbim. Aşa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună-credinţă. A trecut o zi, două, trei. Ordonanţa mea avea şase pagini, prin urmare nu înţelegeam de ce durează atât de mult acest proces. Ulterior, am insistat la şeful Secţiei şi el a devenit oarecum iritat. Având în vedere această situaţie, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care şeful Secţiei era plecat două zile în concediu şi semnătura adresei o făcea o colegă a mea, care nu avea astfel de manifestări.
Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu solicitarea de a emite nişte mandate de percheziţie. Pe data de 20 februarie, am făcut această solicitare şi tot pe 20 februarie judecătorul a emis mandatele de percheziţie. A analizat legalitatea şi a stabilit nu numai că fapta există şi că e bine descrisă şi că sunt probe, ci că suspecţii dau dovadă de o specializare. Şeful Secţiei nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar aşa s-a întâmplat. Am fost chemată eu şi poliţiştii cu care lucram şi, la modul, nu ştiu cum să spun, franc, am fost întrebată într-un mod de natură să te intimideze", a relatat procuroarea.
Nicușor Dan vrea să facă un referendum în magistratură, dar CSM spune că nu-l acoperă Constituția
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, recent, că nu va fi de acord cu "eludarea" Constituţiei şi a legilor care guvernează Justiţia în cazul referendumului anunţat de preşedintele Nicuşor Dan, adăugând că legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor CSM.
"Referitor la comunicatul din ziua de duminică al Administraţiei Prezidenţiale, prin care preşedintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă următorul punct de vedere: începând cu luna mai, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau 'interesele de breaslă', trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei", se arată într-un comunicat.
Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea, precizează sursa citată.
"Aparte de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează Justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o", menţionează Consiliul.
Calificarea Justiţiei ca fiind "a treia putere în stat" şi nu una dintre autorităţile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la Justiţie, afirmă CSM, care adaugă că un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi.
Secţia pentru procurori mai spune că insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor Justiţiei au creat "bulversări" ale activităţii instanţelor şi parchetelor, atât în zona de urmărire penală şi de judecată, cât şi în zonele de management şi administraţie.
"De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secţiei au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor Justiţiei, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulţi dintre cei care se exprimă, prin diferite modalităţi, în spaţiul public", subliniază procurorii din CSM.
Procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, sunt adepţii dialogului şi cooperării loiale între autorităţi, dar nu vor susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem.
